Recenta modificare a legii privind performanța energetică a clădirilor din România a stârnit o mulțime de discuții și controverse. Această schimbare legislativă, anunțată de expertul în energie Dumitru Chisăliță, aduce noi reguli stricte pentru centralele de apartament pe gaz care nu corespund noilor indici de performanță energetică. Scopul acestei măsuri este reducerea consumului de energie și promovarea surselor de energie regenerabile, dar are și implicații majore pentru proprietarii de apartamente din România.
Noile reguli și alternativele propuse
Potrivit legii modificate, centralele de apartament care nu îndeplinesc noii indici de performanță energetică vor trebui înlocuite. Acestea vor fi înlocuite cu sisteme de termoficare bazate pe surse regenerabile de energie, cogenerare sau trigenerare, racordarea la rețelele urbane de încălzire sau răcire, pompe de căldură, panouri solare, centrale eoliene și alte sisteme combinate. Această schimbare face parte din eforturile României de a se alinia cu directivele europene privind eficiența energetică și reducerea emisiilor de carbon.
Chisăliță a subliniat că Regulamentul Ecodesign, care urmează să fie adoptat, va stabili noii indici de performanță energetică pentru centralele termice de apartament. Aceasta ar putea duce la eliminarea treptată a centralelor pe gaz, care nu vor mai putea atinge noile standarde de performanță. Deși această inițiativă este menită să reducă impactul negativ asupra mediului, implementarea ei va fi dificilă și costisitoare pentru mulți proprietari de apartamente.
Provocări și implicații economice
Unul dintre principalele argumente împotriva noilor reglementări este faptul că România, spre deosebire de alte țări europene, își bazează o mare parte din balanța energetică pe gazele naturale, datorită resurselor sale abundente. În acest context, trecerea la alte surse de energie va necesita investiții majore în infrastructură și echipamente, precum și în recalificarea forței de muncă. De asemenea, va fi necesară o redimensionare semnificativă a rețelelor electrice pentru a susține noile sisteme de încălzire, ceea ce va implica costuri uriașe și un timp considerabil pentru implementare.
În plus, autoritățile române vor trebui să negocieze la Bruxelles pentru a obține derogări sau amânări în aplicarea directivei europene, având în vedere specificul și nevoile energetice ale țării. Dumitru Chisăliță a subliniat că România ar trebui să explice situația sa particulară și să argumenteze că nu toate deciziile luate la nivel european sunt aplicabile în contextul național.
Reacții politice și strategii de implementare
Deputații români au avut reacții diverse la noile modificări legislative. Deputata PNL Oana Ozmen a clarificat că modificările aduse legii nu interzic centralele termice pe gaz, ci doar extind gama de alternative disponibile pentru atingerea țintelor climatice până în 2040. Ea a subliniat că nicio autoritate nu va avea competența de a obliga proprietarii să renunțe la centralele de apartament existente.
În contextul discuțiilor la nivel european despre decarbonare și atingerea țintelor climatice, este important de urmărit cum va evolua viziunea noilor foruri europene, mai ales după recentele alegeri europarlamentare. Partidul Popular European (PPE) a anunțat că va reevaluare Pactul Ecologic European, ceea ce ar putea influența direct politicile naționale privind eficiența energetică și utilizarea gazelor naturale.
Modificările legislative privind performanța energetică a clădirilor în România aduc provocări semnificative pentru proprietarii de apartamente și pentru sectorul energetic. Deși scopul principal este îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de carbon, implementarea acestor măsuri va necesita eforturi considerabile din partea autorităților și a populației. România trebuie să navigheze cu atenție aceste schimbări, negociind termeni favorabili la nivel european și investind în infrastructura necesară pentru a asigura o tranziție eficientă și echitabilă către surse de energie mai curate.
