China lui Xi Jinping, pe drumul Uniunii Sovietice. Companiile occidentale își retrag miliardele de dolari

Dacă până recent China obișnuia să anunțe investiții străine de zeci de miliarde de dolari anual, în ultimii doi ani există un trend accelerat în care multinaționalele își reduc activitățile aici – mutându-și centrele de producție în țări învecinate (China, Bangladesh), și alegând să scoată din țară profitul obținut. Este un trend ce a început odată cu preluarea puterii absolute de către Xi Jinping și intervențiile Partidului Comunist în viața economică. Acum practic China anunță un bilanț negativ ce denotă plecarea investitorilor din țară.

China lui Xi Jinping pe urmele Uniunii Sovietice

Trendul multinaționalelor occidentale care părăsesc China a devenit un fenomen amplu tratat de presa internațională, în special în ultimul an. A se vedea materialele de aici, aici și aici – ce o vorbesc de o avalanșă a plecărilor de capital din China lui Xi Jinping. Chiar recent IBM a anunțat că își mută din China departamentul de cercetare.

„Urmând exemplul unei lungi liste de alte grupuri americane, IBM a decis să își închidă o parte din operațiunile din China. Conducerea companiei vede viitorul sumbru pe care l-au văzut și alte firme americane. Dacă acest lucru reprezintă un inconvenient și o cheltuială pentru firmele care renunță la acorduri, care durează uneori de zeci de ani, pierderea expertizei și a perspicacității în afaceri cu greu ajută China. Întrebarea care se pune atunci este: poate președintele chinez Xi Jinping să vadă același viitor sumbru?”, scriu cei de la Bloomberg..

În numărul din această săptămână, săptămânalul The Economist scrie că, pe fondul unei crize majore pe piața imobiliară și a unei cereri în scădere, „firmele multinaționale scot bani din China într-un ritm record” conducând la previziuni pesimiste privind economia Chinei.

Săptămânalul britanic scrie că, pe măsură ce autoritățile de la Beijing devin tot mai opace în ceea ce privește datele economice, China riscă să urmeze calea fostei Uniuni Sovietice.

„Pesimismul analiștilor reflectă probleme reale, de la case pe jumătate construite la datorii neperformante. Dar reflectă și neîncrederea tot mai mare în informațiile despre China. În general, se crede că guvernul maschează datele, suprimă fapte sensibile și uneori oferă rețete iluzorii pentru economie. Acest vid se auto-alimentează: cu cât economia este mai fragilă, cu atât mai multe cunoștințe sunt suprimate și cu atât mai multă nervozitate.

Aceasta nu este doar o problemă ciclică de încredere. Prin revenirea asupra politicii de zeci de ani de liberalizare parțială a fluxului de informații, Chinei îi va fi mai greu să își îndeplinească ambiția de restructurare a economiei în jurul noilor industrii. La fel ca Uniunea Sovietică, China riscă să devină un exemplu al modului în care guvernarea autocratică nu este doar iliberală, ci și ineficientă”, arată cei de la The Economist.

Cenzura impusă de Xi Jinping

Săptămânalul britanic notează că înăsprirea cenzurii sub președintele Xi Jinping este bine cunoscută. Conturile de social-media sunt supravegheate din ce în ce mai strict. Oficialii sunt mai precauți în privința dezbaterilor sincere cu persoane din exterior. Cercetătorii se tem că sunt supravegheați, iar oamenii de afaceri debitează sloganuri ale Partidului Comunist.

„Mai puțin cunoscută este dispariția paralelă a datelor tehnice, mai ales dacă acestea sunt incomode sau stânjenitoare pentru partid. Cifrele privind șomajul în rândul tinerilor, o problemă uriașă, au fost „îmbunătățite și optimizate” – și reduse.

Statisticile privind balanța de plăți au devenit atât de obscure, încât până și Trezoreria americană este derutată. La 19 august, bursele de valori au încetat să mai publice cifre zilnice privind scăderea fluxurilor de investiții străine. Pe măsură ce tabloul de bord economic se întunecă, sectorului privat îi este mai greu să ia decizii corecte. Probabil că și oficialilor le este la fel”, arată sursa citată.

Lipsa de informații și ineficiența regimurilor totalitare

Autorii materialului din The Economist notează că această cenzură conduce la o problemă bine cunoscută a regimurilor totalitare, o problemă semnalată de filosofi precum Popper sau Hayek. Lipsa informațiilor din economie conduce la ineficiențe, ineficiența care au dus la prăbușirea economiei fostei URSS.

„Pentru a înțelege semnificația acestei schimbări, trebuie să ne întoarcem la mijlocul secolului al XX-lea. Martori ai totalitarismului din anii 1930 și 1940, gânditori liberali precum Karl Popper și Friedrich Hayek au susținut că libertatea politică și succesul economic merg mână în mână: puterea și informațiile descentralizate previn tirania și permit milioanelor de întreprinderi și consumatori să ia decizii mai bune și să trăiască mai bine.

Prăbușirea Uniunii Sovietice le-a dat dreptate. Pentru a menține dominația politică, conducătorii săi au controlat fără milă informațiile. Dar acest lucru a necesitat o represiune brutală, a lipsit economia de semnale de preț și a creat un edificiu de minciuni. Până la sfârșit, chiar și conducerea sovietică a fost lipsită de o imagine exactă”.

The Economist trece în revistă modul în care China a reușit spectaculoasa creștere economică și cât de mult a contat tocmai lipsa cenzurii în tot acest proces. Acum, notează publicația, Beijingul pare să fi intrat pe o traiectorie inversă.

„Pe fondul extinderii culturii fricii și a determinării de a pune securitatea națională înaintea economiei, partidul s-a dovedit incapabil sau puțin dispus să limiteze sfera interferenței sale în fluxurile de informații. Documentele de politică monetară și rapoartele anuale ale mega-bancilor chineze invocă acum gândirea Xi Jinping. Consultanții străini în management, plictisitori de moarte, sunt tratați ca spioni. 

Celelalte efecte ale vidului informațional reprezintă o amenințare mai mare. Pe măsură ce semnalele de preț se diminuează, alocarea capitalului devine mai dificilă. Acest lucru se întâmplă într-un moment delicat. Pe măsură ce forța sa de muncă se restrânge, China trebuie să se bazeze mai mult pe creșterea productivității pentru a crește. Este vorba despre o bună utilizare a resurselor.

După ororile de la mijlocul secolului al XX-lea, gânditorii liberali au înțeles că informațiile care circulă liber îmbunătățesc procesul decizional, reduc șansele de a comite greșeli grave și facilitează evoluția societăților. Dar atunci când informația este suprimată, aceasta se transformă într-o sursă de putere și corupție. În timp, denaturările și ineficiențele cresc”, scrie săptămânalul britanic.

Please follow and like us: