Cine e Nicușor Dan, independentul care a câştigat un nou

De la activism în Liga Studenților și până la funcția de primar general al Bucureștiului, Nicușor Dan este o figură aparte în clasa politică. A reușit să unească forțele de dreapta și mai puțin, spun bucureștenii, apa caldă de țevi. Iar acum a câştigat un nou mandat de primar la Capitală, la o distanţă mare de Gabriela Firea, Piedone şi Sebastian Burduja

Cine e Nicușor Dan, cariera politică

Nicușor Dan, care a votat împreună cu soţia sa, se implică în protestele anticomuniste din Piața Universității, în 1990, organizate de mai multe grupuri de acțiune civică, alături de Liga Studenților. De atunci, spune el, s-a gândit să facă parte dintr-o mișcare care să schimbe România pe calea reformelor și în direcția vest. Candidează pentru prima dată la Primăria Capitalei la alegerile din iunie 2012, dar nu a obținut un scor mare.

În iunie 2015, Nicușor Dan înființează Uniunea Salvați Bucureștiul (USB) ca partid-platformă civică adresat bucureștenilor dezamăgiți de politica făcută până atunci, și cu care își propunea să devină iar primar general, la alegerile din 2016. Reușește un loc doi, după Gabriela Firea.

În august 2016, Uniunea Salvați Bucureștiul devine Uniunea Salvați România, USR, cu Nicușor Dan președinte, partid parlamentar de centru-dreapta, cu obiective declarate precum anticorupția, economia liberală, orientare pro-occident.

Prima ruptură în USR, demisia lui Nicușor Dan

În 2017 a avut loc o ruptură în cadrul USR, după ce Coaliția pentru Familie a propus un referendum pentru modificarea Constituției referitor la căsătorie, cu scopul de a o redefini familia ca „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”

În același an, USR a organizat un referendum intern în cadrul căruia grupul progresist din partid, care se opunea initiativei Coaliției pentru Familie, se lupta cu aripa conservatoare, în timp ce Nicușor Dan spunea că ar fi o greșeală ca USR să se implice în această dezbatere. Referendumul intern s-a soldat cu victoria celor care se opuneau modificării Constituției pentru redefinirea „familiei tradiționale” și cu demisia lui Nicușor Dan.

Ce studii are Nicușor Dan

Nicușor Dan s-a născut la 20 decembrie 1969 în Făgăraș, județul Brașov. Absolvă Liceul „Radu Negru” din Făgăraș (1984-1988). Obține și premiul I la Olimpiada Internațională de Matematică, în 1987 și în 1988.

În perioada 1989 – 1992 este student la Facultatea de Matematică a Universității Bucuresti și în perioada 1992 – 1995 este student la Ecole Normale Superieure din Paris.

În perioada 1992 – 1993 își dă masteratul în matematică la Universitatea Paris 11, și, în perioada 1993 -1998 doctoratul în matematică la Universitatea Paris 13.

În perioada 1998 – 2016 este cercetator la Institutul de Matematică al Academiei Române. În perioada 2007-2008 face parte ca membru din Comisia Prezidențială pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din Educație și Cercetare din România.

În 2000 înființează Școala Normală Sperioară București, pe care o conduce până în 2006. „În anii ’90, cu ideea de a opri exodul celor mai buni studenți români, am contribuit la crearea unei școli universitare de elită în științe, oferind condiții de învățământ comparative cu marile universități din Occident. Școala, operând din 2000, a dezvoltat un colectiv științific de renume, incluzând laureați ai premiilor Nobel. Absolvenții acesteia sunt recunoscuți la nivel internațional, mulți revenind în România”, spune Nicușor Dan despre această școală.

În legătură cu viața personală, Nicușor Dan este tatăl a doi copii, o fată și un băiat, „pe care îi cresc și îi educ împreună cu partenera mea. În familia noastră prețuim apropierea de cei dragi, creativitatea, onestitatea și libertatea. Sunt pasionat de muzică și de plimbări”, spune primarul general. Nicușor Dan vorbește fluent franceza și engleza.

Cum a câștigat precedentul mandat de primar al Bucureștiului

În 2020, Nicușor Dan anunță că va candida iar pentru funcția de primar general al Bucureștiului, ca politician independent, beneficiind de sprijinul PNL și al alianței USR-PLUS.

Cu 42,8% din voturile bucureștenilor, Nicușor Dan își ia revanșa în fața Gabrielei Firea (PSD) și ajunge primar general. Avea de înfruntat, ca și acum problemele de care se plâng bucureștenii, cum sunt apa caldă și căldura, traficul sufocant, parcările, curățenia stradală, poluarea, parcările, reabilitarea clădirilor, transportul public.

Nicușor Dan candidează acum pentru al doilea mandat, ca independent, susținut de Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei).

Rămas fără susținerea PNL

Relațiile lui Nicușor Dan cu PNL s-au răcit încă de anul trecut, când liberalii i-au cerut punctual să-și respecte obiectivele asumate în 2020, cum ar fi investițiile pentru rețeaua de termoficare, demararea proiectelor mari de investiții, îmbunătățirea transportului public și a parcărilor, digitalizarea serviciilor publice, reformarea aparatului PMB, transparența instituțională, reabilitarea parcurilor, consolidarea antiseism a clădirilor cu risc, un Plan de Urbanism eficient.

La începutul acestui an, președintele PNL, Niculae Ciucă, a anunțat că liberalii nu-l vor mai susține pe Nicușor Dan pentru un nou mandat la Primăria Generală. „Din analiza pe care o avem pe măsurile care ar fi trebuit îndeplinite, pe cerinţele Partidului Naţional Liberal, filiala Bucureşti, din discuţiile pe care le-am avut cu preşedintele filialei, cu domnul Sebastian Burduja, rezultă că PNL nu va mai susţine candidatura domnului Nicuşor Dan la Primărie”, declara, în ianuarie, Nicolae Ciucă.

Atacurile lui Sebastian Burduja

Anul trecut, liberalii își condiționau sprijinul pentru un nou mandat de înscrierea lui Nicușor Dan în partid, ceea ce primarul general a refuzat, spunând că prefer să rămână independent. Totuși, Dan spune acum că s-ar bucura să fie votat de electoratul liberal, pentru a nu câștiga contracandidații săi Primăria Capitalei.

Pe măsură ce lupta pentru Primăria Bucureștiului a intrat în linie dreaptă, candidatul liberalilor, Sebastian Burduja, și-a întețit atacurile împotriva lui Nicușor Dan, în principal din cauza faptului că acesta refuză o dezbatere publică cu el, spunând că dacă „doamne ferește” Dan va primi un nou mandat, PNL nu-l va susține în Consiliul General.

Reușite și acuze în ultimii patru ani ca primar

În ultimii patru ani, Nicușor Dan a întâmpinat o lungă listă de probleme pentru a-și duce la capăt obiectivele asumate. Una din probleme a fost chiar el, mai exact imaginea de care s-a bucurat, sau nu, în rândul locuitorilor Capitalei.

Faptul că este matematician la bază, i-a fost de folos doar parțial, în ochii electoratului mai educat, care dorea o întoarcere cu 180 de grade față de PSD. În ochii altora, Nicușor Dan a apărut ca un „tocilar” care nu avea rutina „scolii vieții”, inclusiv la primărie, în Consiliul General.

Lipsa de comunicare cu bucureștenii

Poate cea mai perdantă strategie, sau, în fine, atitudine, a lui Dan a fost lipsa de comunicare cu bucureștenii, pe motiv, probabil, că este mai avantajat un primar care tace și face, pe care a încercat să o corijeze în ultima perioadă.

De când a preluat primul mandat, este deja celebră vorba că, de fiecare dată când primarul general apărea în public, părea „trezit din somn” și luat pe nepregătite. O mare parte din bucureșteni doreau un primar vizibil (în piețe, la locurile unde se fac reparații majore, la locurile unde au avut loc incidente majore etc), cu care să discute teme importante sau să mai schimbe o vorbă, chiar dacă nu vorbele rezolvă.

Pentru alegerile din acest an, Nicușor Dan s-a „trezit” mult mai rapid ca în precedentul mandat, așa cum, de altfel, au făcut-o și contracandidații săi. Numai că nu este suficient. Nicușor Dan spune că a moștenit o Primărie cu datorii imense, cu haos în finanțe și administrație. În plus, spune că s-a confruntat cu blocaje în CGMB din partea PSD și PNL.

Primarul general spune că a modernizat transportul public, a cărui utilizare a crescut la 40%, a achiziționat tramvaie, autobuze și troleibuze noi, a pus STB pe Google Maps, a ajuns la 20.000 de locuri de parcare cu plată etc.

Nicușor Dan spune și că a luptat cu „mafia imobiliară” (anularea sau suspendarea mai multor PUZ-uri de sector), a scos PMB din faliment, a reabilitat și reamenajat parcuri și spații verzi, a renovat secții ale unor spitale, a sporit protecția animelor fără stăpân etc.

Termoficarea și traficul

De la vorbă la faptă, nu toate acestea au fost deajuns. Bucureștenii se plâng în continuare de un transport public lent, care are o densitate mare de călători pe pe metru pătrat, în ciuda unor progrese.

Chiar dacă a schimbat peste 100 de km de conducte în rețeaua de termoficare, lipsa apei calde și a căldurii în București rămâne una din problemele majore de imagine ale primarului. La fel și traficul infernal din Capitală.

Tot de la vorbă la faptă, un număr care practic nu contează din sutele de clădiri din București încadrate în clasele de risc seismic I (390) și II (460) au fost consolidate, chiar dacă multe au fost expertizate. Iar, în realitate, numărul clădirilor cu risc la cutremure este mult mai mare.

În plus, Bucureștenii care aveau așteptări de la cei 30 de km promiși de piste pentru biciclete au constat că s-au făcut 5-6, după cum recunoștea și Nicușor Dan, edilul invocând că proiectele au fost „proaste”.

Bucureștenii mai așteaptă de la Nicușor Dan și mai puțină poluare, un transport public mai eficient, în special tramvaie și linii modernizate în toate zonele, siguranță stradală sporită, comunicare mai mare primărie-cetățean și mai puțină birocrație. Și, firește, finalizarea proiectelor începute.