Cine sunt tricolorii care ne-au emoționat la Euro 2024: șomer, pompier, patiser

Cine sunt tricolorii care ne-au emoționat la Euro 2024: șomer, pompier, patiser

Suporterii au ajuns să iubească din nou echipa națională grație acestei generații care le-a produs rezultate surprinzător de bune și emoții puternice și plăcute în meciurile din acest Campionat European. Ce va urma după Euro? Vor fi Liga Națiunilor și apoi preliminarii ale Campionatului Mondial din 2026, unul pe care îl vor organiza trei țări: SUA, Mexic, Canada.

Români, e frumos să visăm, dar deocamdată aceștia suntem: pompieri, patiseri, șomeri care au ajuns prin minune la Euro 2024!

Ce o să urmeze, în mod particular, pentru fotbalul nostru? Aventura plăcută din Germania ne confirmă, de fapt, că nimeni nu are habar ce o să urmeze. Nu pot prezice nimic cu seriozitate nici Răzvan Burleanu, nici vreo altă persoană din conducerea fotbalului. Adevărul e că ne putem doar ruga să se întâmple să ne mai apară de undeva niște jucători.

Aceștia care au luptat în Germania și au câștigat admirația fanilor adunați din toată Europa nu provin din ”fotbalul românesc” ca sistem. Nu provin de nicăieri, au apărut doar pentru că așa s-au întâmplat lucrurile. Unii erau aproape să se retragă din fotbal, pe alții i-am descoperit întâmplător.

Care e ”școala românească” și cum au apărut câțiva dintre eroii de la Euro 2024:

Florin Niță. La 23 de ani era rezervă la Sportul Studențesc, la 28 de ani era pe banca FCSB. A povestit că din cauza sărăciei a trebuit să muncească într-o patiserie în tinerețe: ”Mă bucuram când, pe lângă bani, mai primeam și câte un cozonac dintre cei pe care îi împachetam”.
Horațiu Moldovan. Până la 23 de ani schimbase multe echipe fără să îl fi considerat vreuna îndeajuns de bun. A apărut cu adevărat în fotbal la Rapid, în liga a doua, acolo unde s-a trezit că nu avea concurență, devenise titular. La începutul pandemiei se gândea că nu avea cum să mai aibă vreun viitor în fotbal, calculase că era mai convenabil să-l ajute pe tatăl lui într-o afacere. Succesul brusc de la Rapid l-a făcut să se răzgândească.
Andrei Burcă. Până la 23 de ani nu jucase vreodată în primul eșalon. ”Îmi plăcea fotbalul, dar nu puteam să mă întrețin din banii puțini pe care FCSM Bacău mi-i plătea oricum cu întârziere. Planul era să devin pompier”. N-a ajuns pompier fiindcă l-a luat Cristi Popovici la FC Botoșani și așa a ajuns Burcă în SuperLiga.
Nicușor Bancu. La 22 de ani era rezervă la U Craiova, care îl adusese de la Oltul Slatina. Marea lui realizare fusese promovarea cu Oltul din C în B. De atunci și-a rupt o dată și tibia, și peroneul, și o dată ligamentul colateral din genunchi. „Aveam dubii că o să mai pot merge normal vreodată”, a povestit Bancu chiar în cantonamentul din Germania al naționalei.
Vasile Mogoș, Bogdan Racovițan, Daniel Bârligea. Au crescut în Italia și în Franța. Absolut nimeni din România nu îi cunoștea până să atragă atenția datorită numelor românești pe care le aveau. Așa a ajuns Mogoș să fie internațional, așa i-au luat FC Botoșani și CFR pe Racovițan și pe Bârligea. 

Povești de Netflix au mai existat și mai găsim și acum în alte echipe naționale, doar că nu atât de multe! Toate țările cu un fotbal bun și chiar și acelea medii au echipe naționale care provin din niște sisteme. Strategiile și organizarea nu le permit să creeze întotdeauna genii. Olanda este un exemplu.

Olanda crește încontinuu fotbaliști, România îi caută pe viitorii internaționali pe aplicațiile de livescore

Adversara care ne-a eliminat de la Euro nu mai are un Van Basten, nici un Seedorf, nici un Van Persie. Dar aparatul creat de-a lungul timpului produce încontinuu fotbaliști buni. Norocul, diferența dintre generații îi fac pe olandezi să oscileze între a fi favoriți la titluri europene și mondiale și a fi doar pretendenți cotați cu șanse mici.

În România, singurul miez al unui asemenea sistem ar putea fi considerat clubul lui Hagi, deși nici el nu a reușit să asigure o frecvență clară a fabricii sale, nu a livrat în mod constant jucători îndeajuns de buni pentru echipa națională de seniori. În rest, Federația, selecționerii, suporterii și media trebuie să stea cu ochii pe Internet și să citească formulele din Serie B, din Serie A, din La Liga, din Segunda.

S-ar putea întâmpla ca pe undeva să mai apară la un moment dat nume de români buni de îmbrăcat în tricolor ca să ne califice la Euro. Sau să ne rugăm cu toții ca în momentele acestea să mai existe niște fotbaliști talentați pe care încă nu i-a văzut nimeni și pe care-i va descoperi careva înainte ca ei să se facă pompieri, afaceriști sau să trăiască din șomaj. Niță e un portar serios și talentat, doar că Gakpo și Depay nu și-au antrenat tehnica împachetând cozonaci.