Comisia Europeană a transmis oficial României și Ungariei că există „îndoieli” referitoare la compatibilitatea cu legislația Uniunii Europene a Acordului semnat în decembrie 2022 între România, Ungaria, Azerbaidjan și Georgia. Acest acord vizează construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră, o inițiativă de mare amploare care ar putea avea un impact semnificativ asupra interconectării rețelelor energetice din Caucazul de Sud cu cele ale Europei continentale.
Proiectul prevede instalarea unui cablu submarin de aproape 1.200 de kilometri lungime, capabil să transfere până la 1.000 MW de energie. Scopul principal al acestui cablu este de a conecta rețelele energetice din Azerbaidjan și Georgia cu Uniunea Europeană, facilitând astfel furnizarea de energie regenerabilă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova. De asemenea, Bulgaria a anunțat recent că își dorește să se alăture acestui proiect ambițios.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a exprimat îndoieli legate de compatibilitatea acordului cu legislația Uniunii Europene. Potrivit unui document guvernamental consultat de Profit.ro, Executivul european a subliniat că acordul nu include prevederi care să garanteze că dreptul Uniunii Europene și obligațiile României și Ungariei în calitate de membri ai UE au prioritate față de obligațiile stabilite în cadrul acordului trilateral.
Comisia Europeană a solicitat, prin urmare, modificarea textului acordului pentru a include o clauză care să stipuleze clar că prevederile acordului nu vor avea prioritate față de obligațiile impuse de legislația Uniunii Europene. În acest sens, Guvernul român se pregătește să propună modificarea textului la cea de-a 8-a reuniune ministerială a țărilor participante, care va avea loc în perioada imediat următoare la București. Modificarea propusă va necesita aprobarea scrisă a tuturor părților semnatare.
În paralel, este în curs de pregătire înființarea unei companii joint-venture care va gestiona proiectul cablului submarin. În luna mai a acestui an, Transelectrica (România), AzerEnerji (Azerbaidjan), Georgian State Electrosystem (Georgia) și MVM (Ungaria) au semnat un memorandum pentru constituirea acestei entități. Înființarea companiei joint-venture, care va avea sediul social în București și va fi organizată ca societate cu răspundere limitată (SRL), necesită aprobarea acționarilor Transelectrica. Propunerea va fi supusă votului în cadrul adunării generale extraordinare a acționarilor Transelectrica, programată pentru săptămâna viitoare.
Compania joint-venture va avea o participare egală din partea operatorilor energetici din cele patru țări implicate, fiecare contribuind cu un capital de cel mult 1 milion de euro. De asemenea, există posibilitatea cooptării unor noi acționari, cu respectarea contribuției egale și a dreptului fiecărui asociat de a propune un administrator.
Cablul submarin a ajuns la etapa studiului de fezabilitate, iar următorii pași includ operaționalizarea companiei de proiect, accesarea finanțărilor europene și luarea unei decizii finale de investiție. Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat în primăvară că acest proiect va aduce României nu doar acces la o piață nouă, ci și o consolidare a securității sistemului energetic național și, pe termen lung, energie mai verde și mai ieftină pentru toți românii. Valoarea totală estimată a investiției necesare pentru construcția cablului ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune a cablului este anticipată pentru sfârșitul anului 2029.
Marea Neagră: Se construiește cablul care va aduce curent verde din Caucaz în UE
The post Comisia Europeană contestă acordul pentru cablul energetic în Marea Neagră appeared first on Cotidianul RO.
