Siegfried Mureșan (PNL), vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European și unul dintre cei influenți liberali la nivelul UE, a subliniat, într-un interviu acordat corespondentului Libertatea la Strasbourg, modul cum consideră că ar trebui abordată tema negocierii viitorului portofoliu de comisar european al României. În același timp, a vorbit despre nevoia concesiilor făcute de familia sa politică la împărțirea funcțiilor europene.
Prima sesiune a noului Parlament European a avut loc marți, 16 iulie, iar delegația României s-a afirmat în primele ore în special prin declarațiile de natură extremă făcute de Diana Șoșoacă, autointitulată „virusul suveranist”.
Pe de altă parte, în aceste zile au loc negocieri serioase la Bruxelles și Strasbourg, legate de funcțiile cele mai influente la nivelul Uniunii Europene.
Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL aflat la al treilea mandat și deja de două ori raportor al bugetului UE, a tras mai multe semnale de alarmă privind pericolul ca România să se lovească de un refuz la numirea noului comisar european, dacă nu vine cu un nume credibil, cu experiență, fiind așteptări ca prim-ministrul Marcel Ciolacu să facă o selecție riguroasă a potențialilor candidați.
De asemenea, vicepreședintele Grupului PPE din PE a precizat, în interviul acordat corespondentului Libertatea la Strasbourg, unde ar fi avantajele pe care ar putea să le aibă România în ceea ce privește domeniile de expertiză și a vorbit și despre numirea a doi români în funcții de conducere la nivelul legislativului european.
Libertatea: PNL și delegația română din PPE încep mandatul 2024-2029 cu un număr mai mic de eurodeputați. A contat acest lucru în decizia ca PNL să nu trimită niciun candidat în cursa pentru o funcție de vicepreședinte sau chestor?Siegfried Mureșan: În primul rând, cele mai importante funcții din Parlamentul European sunt cele politice, de președinți de grupuri și de vicepreședinți de grupuri. Funcțiile de vicepreședinți ai Parlamentului European sunt administrative. Sunt foarte bune și e frumos pentru cei care sunt vicepreședinți ai Parlamentului European, însă vicepreședinții PE se ocupă de clădirile PE, de infrastructura IT a PE sau de chestiuni protocolare. Pe când vicepreședinții grupurilor politice decid chestiuni pentru 500 de milioane de cetățeni. Așadar, între un vicepreședinte de mare grup politic și un vicepreședinte de PE, eu aș alege întotdeauna un vicepreședinte de grup politic. Consider că e poziția cea mai consistentă, cea mai sustenabilă. Eu însumi am ales pentru mine această poziție, atât pentru mine, cât și acum.
E foarte bine că România are doi vicepreședinți de PE (social-democratul Victor Negrescu și reprezentantul Verzilor, Nicu Ștefănuță). I-am susținut, i-am votat și ne bucurăm pentru ei, însă dacă noi, ca delegație română a PPE ne-am fi dorit să avem un vicepreședinte al Parlamentului European, în dauna unui vicepreședinte de grup, sunt convins că am fi avut dacă am fi prezentat această dorință și un candidat serios și puternic.
Delegația română din PPE e a patra cea mai puternică delegație, după Germania, Polonia și Spania, toate trei state ale UE mai mari ca România. Suntem o delegație mai numeroasă față de cea a Italiei și Franței, de pildă, care sunt state mai mari ca noi, ca populație. Partidele de acolo au avut rezultate mai proaste la ultimele alegeri.
Pe scurt, PNL este într-o poziție bună, în cel mai mare grup politic. Vom continua să obținem lucruri pentru România, vom avea vicepreședinți în comisiile de specialitate ale PE și țintim să păstrăm și președinția Relației cu Republica Moldova.
– În momentul de față nu există nicio negociere pentru o funcție de președinte de comisie? Pentru că, în fosta legislatură, am avut.– Grupul PPE are șapte președinți de comisii și țintim să luăm o a opta de la un grup antieuropean. Vom ști în următoarele zile cum se vor împărți între delegațiile naționale. Eu sunt convins că vom avea poate o președinție de comisie sau vicepreședinți puternici, și cel mai probabil și președinția delegației cu Republica Moldova. Dar negocierile sunt în desfășurare și vom ști peste două zile.
– La ce funcție ar trebui să se gândească România în ceea ce privește comisarul european, pentru că știm că sunt mai multe filosofii: PSD ar vrea un portofoliu economic, colega dumneavoastră de grup, Adina Vălean, a susținut că nu prea se poate, dat fiind că nu suntem în zona euro? Dumneavoastră cum vedeți situația?– România trebuie să aibă un portofoliu unde are un avantaj competitiv față de alte state membre ale UE. Și e evident că, în domeniul politicii de extindere și de vecinătate, noi, ca stat vecin al Ucrainei, al Republicii Moldova, al Serbiei, aproape de Balcanii de Vest, avem un avantaj competitiv. Am trecut prin tot acest proces de aderare recent. La fel și în domeniul securității și apărării: România are un rol important în Ucraina, este un aliat de bază al NATO, de 20 de ani deja. De altfel, am participat la multe operațiuni esențiale ale NATO, așa că avem un avantaj competitiv.
În ceea ce privește economia, sunt mai multe portofolii în Comisie. Iar România ar putea prezenta o candidatură serioasă acolo doar pe aspecte unde performanța Guvernului României e bună, e pozitivă, e credibilă. Atât timp cât România se află în procedură de deficit excesiv, de exemplu, cu un deficit peste limita de 3%, e clar că accesul la unele portofolii economice va fi îngreunat. Ar fi bine pentru România să primească un portofoliu economic, dar cred că e nevoie de o candidatură serioasă și de o procedură de selecție incluzivă, care să compenseze puțin lipsa de credibilitate a principalului partid de guvernământ în ceea ce privește gestionarea economiei.
Siegfried Mureșan, în timpul unui briefing de presă la Strasbourg FOTO Radu Eremia
Suntem în procedură de deficit excesiv din anul 2017, din timpul guvernării PSD. Și acum, tot într-o guvernare PSD, suntem în continuare în procedură de deficit excesiv. UE nu va lăsa lupul de pază la oi, când e vorba de comisariat economic, cu responsabilități pe disciplină fiscală.
– În momentul de față există vreo discuție despre paritate în Comisia Europeană? Ar trebui ca România să pregătească două variante de lucru pentru comisar, atât un bărbat, cât și o femeie?– La cum o cunosc pe actuala președintă a Comisiei Europene, cred că își va dori să aibă un număr mare de femei în Comisie și cred că îi va fi greu să accepte o componență cu un număr mai mic de femei față de data trecută.
– Mai are vreo șansă PNL sau vreo persoană percepută din tabăra liberală să primească portofoliul european de comisar sau pare să fie o afacere a celor din PSD, pentru că numirea stă în pixul premierului Marcel Ciolacu?– Ultimul premier PSD care a încercat să-și trimită prietena comisar european a fost Viorica Dăncilă, cu propunerea Rovana Plumb, care a eșuat chiar la încălzirea din Parlamentul European. A fost respinsă din cauza problemelor din declarația de avere, de Comisia Juridică a Parlamentului European. Cu alegeri prezidențiale și parlamentare la toamnă sunt convins că premierul, președinte al unui partid de guvernământ, nu va vrea să riște o performanță similară în PE acum. Bine pentru România ar fi să fie o abordare incluzivă, credibilă, astfel încât România să trimită candidați buni la Bruxelles, să primească un portofoliu bun, de pe urma căruia să câștige România și cele două partide din coaliție să facă o figură bună.
Dacă cineva va încerca să gândească o poziție europeană, în logică de partid, cum ați spus mai devreme, ca o afacere, nu cred că se va bucura de susținere la nivel european. Eu, personal, vreau ca România să reușească, să existe nominalizări de care să fim mândri în următorii ani.
– Vi se pare o împărțire echitabilă a funcțiilor de top din UE?– Mi se pare firesc faptul că partidul care a câștigat alegerile, PPE, deține cea mai importantă poziție, cea de președinte al Comisiei Europene. Mi se pare că poziția de președinte al Consiliului European, alocată pentru doi ani și jumătate socialiștilor, e o concesie foarte mare făcută lor, având în vedere slăbiciunea lor în Consiliul European. În momentul de față, PPE deține 13 din cei 27 de membri ai Consiliului European, iar socialiștii dețin patru. Printre ei – un cancelar german care a pierdut alegerile europene la mare distanță în fața membrului PPE, un guvern socialist maltez cu grave suspiciuni de corupție și o premieră socialistă în Danemarca. Credibilă și serioasă, e singurul premier socialist cu performanțe bune.
Președinția Consiliului European acordată pentru doi ani și jumătate fostului premier portughez mi se pare o concesie foarte mare. Înaltul Reprezentant pentru Renew mi se pare, de asemenea, un preț mare, pentru o familie politică ce a pierdut aceste alegeri. Dar e nevoie de formare de majorități și înțeleg nevoia de concesii. Însă două poziții importante au fost primite de doi perdanți ai acestor alegeri, socialiștii portughezi și premierul eston care, de asemenea, a pierdut cu partidul ei alegerile europarlamentare din Estonia. Familia politică Renew, din păcate pentru ea, a pierdut 25% din mandatele avute în Parlamentul European.
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/08/victor-ciutacu-si-david-popovici.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/teapa-2024-09-07t235823934.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/dina-grameni-la-rapid-dan-sucu-hagi.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/08/sfaturi-economisire-bani.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/kosovo-romania-liga-natiunilor-06092024-3-scaled-e1725699358393.jpg)