Credit fiscal uriaș pentru firmele datornice, soluția Guvernului pentru deficitul bugetar. „O invitație de a nu-ți plăti la timp impozitele”

Economiștii privesc nu atât cu scepticism cât mai ales nelămurire una din prevederile amnistiei fiscale prin care firmele datornice, care-și plătesc astfel datoriile la stat până la finalul anului, beneficiază de un credit fiscal de 10% din valoarea impozitelor achitate pentru anul următor.

Discount 10% pentru firmele care-și achită datoriile

Zilele acestea a apărut în presă un nou proiect de ordonanță pentru reducerea cheltuielilor bugetare până la finalul anului în curs. Similară cu ordonanța emisă anul trecut, noul proiect de lege, care s-ar afla în dezbatere la Ministerul Finanțelor, vine cu o nouă formulă în încercarea de a recupera datoriile la bugetul statului.

Este vorba de un credit fiscal de 10%, la cerere, pe anul viitor, din valoarea taxelor plătite acum. Astfel, art.VI din proiectul de ordonanță spune că „debitorii (…) din prezenta ordonanță de urgență pot beneficia de conversia unui procent de 10% din obligațiile bugetare principale restante până la data de 31 august 2024 în credit fiscal, la solicitarea debitorului”.

Condițiile ca datornicii să beneficieze de acest credit fiscal sunt ca ei să achite, până la 15 decembrie, toate datoriile – principalul dar și dobânzile penalizatoare (în procentul restant, pentru că sunt reduceri și aici), măsura aplicându-se pentru datorii de peste 500.000 în cazul micilor contribuabili, 1,5 milioane pentru cei mijlocii și peste 5 milioane în cazul marilor contribuabili.

Premierul Ciolacu susține măsura

Într-o declarație făcută marți, premierul Marcel Ciolacu a susținut măsura aflată în discuție la Ministerul Finanțelor spunând că este în interesul statului să recupereze cât poate de mult din aceste arierate.

„Avem arierate de 180 miliarde lei. Asta înseamnă 8% din PIB. Cu alte cuvinte, am avea excedent bugetar dacă am colecta arieratele. Ministrul Finanțelor, după ce am avut o discuție foarte aplicată pe zona de arierate, a venit cu niște propuneri până la sfârșitul anului pe perioadă limitată. În cazul în care îți plătești aceste arierate, statul român îți scade tot ce înseamnă dobândă accesorie.

Deci plătește-mi banii, baza. La 180 miliarde nu adaug la ea accesoriile. Mai mult, ministrul Finanțelor a venit cu propunerea să dau credit fiscal. Eu, stat, îmi recuperez banii, iei credit fiscal și pe urmă îți urmărești plata”, a declarat premierul, care a precizat că preferă această metodă în locul tăierii banilor pentru investiții.

O invitație de a nu-și plăti impozitele la timp

Economiștii susțin că această măsură arată că statul are nevoie cu disperare de bani în acest an, când deficitul bugetar este estimat să ajungă la 7% din PIB, peste cel de anul trecut. Economistul Adrian Negrescu, care s-a declarat un susținător al acestui tip de măsuri, ca mijloace prin care statul poate să scoată la lumină o parte din economia subterană, a criticat însă prevederea privind creditul fiscal.

„E o soluție de avarie prin care statul încearcă să mai adune ce poate din economie anul acesta. Dar, măsura privind creditul fiscal este practic o invitație la a nu-ți plăti taxele la timp.

Asta pentru că, la cum arată proiectul în momentul de față, cei care plătesc la timp sunt defavorizați. Asta pentru că dacă nu-ți plătești la timp și îți amâni plata impozitelor, după cum prevede această ordonanță, vei beneficia de un discount semnificativ față de suma pe care o ai de achitat.

În primul rând nu vei mai plăti dobândi și penalități și, în al doilea rând, din suma pe care o ai de plată, vei plăti mai puțin. Nu știu cine a construit acest proiect, dar este foarte prost imaginat pentru că generează o gaură financiară uriașă statului, ceea ce denotă că statul este disperat după bani. Acest credit fiscal de 10% practic generează o scădere a încasărilor pentru anul viitor, fapt care ridică alte semne de întrebare despre cum a fost construit acest proiect de ordonanță”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

Firmele contribuie la campania electorală

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, avocatul în consultanță fiscală, Gabriel Biriș, explică și el că este greu de înțeles rațiunea creditului fiscal pentru firmele datornice. El arată că, în cazul unui contribuabil cu datorii de un milion de lei, și penalități de 100.000, prin măsurile de amnistie, acesta va plăti 915.000 lei. Asta pentru că dobânzile se plătesc doar 15%, iar 100.000 este credit fiscal.

Practic, subliniază acesta, rău platnicul va putea plăti un impozit mai mic astfel comparativ cu cei care-și plătesc dările la timp. Întrebarea, spune acesta, vizează logica acestui credit fiscal.

„Deci practic, în loc să fiu executat pentru 1.100.000, plătesc efectiv 915.000!!! Proști sunt ăia care plătesc la timp! Cine nu a plătit la timp – bonus de la dom’ ministru să trăiască!

Apropo’ – bonusul ăsta ar urma să se scadă din ce am de plată la anul, ceea ce evident ca nu are cum să ajute la scăderea deficitului (la anul). Asta nu e măsura electorală, ca de ea beneficiază în special firmele, care nu votează (dar poate “sponsorizează”…). Prostie? Ticăloșie? Nu mi-e clar…”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Și economistul Adrian Negrescu este de părere că este greu de găsit o explicație logică pentru introducerea acestui bonus fiscal consistent pentru rău platnicii care-și achită datoriile acum.

„Este oare o afacere cu dedicație pentru anumite firme prietene, care au datorii la stat? Și care, până acum, din varii motive nu au fost executate silit și care prin această metodă beneficiază nu doar de amânarea executării silite ci și de un discount semnificativ la plata impozitelor către bugetul de stat?”, a întrebat acesta retoric.

Și economistul Bogdan Glăvan subliniază că o mare parte a arieratelor la bugetul de stat vine chiar de la firmele cu capital majoritar de stat, acolo unde statul nu are cum să-și recupereze datoriile. În plus, acesta este de părere că, în condițiile în care salariile bugetarilor au fost deja majorate și statul s-a angajat deja în cheltuieli majore, măsura nu are cum să aibă un impact sistemic.

„Nu cred că această lege are o importanță sistemică. Mă face să mă gândesc dacă nu cumva, ca multe alte ordonanțe din România, nu este dată din dedicație. Asta pentru că rolul strategic, sistemic al ei nu există. 

Aș înțelege o ordonanță care să zică că nu mai creștem salariile în sistemul public în următorii cinci ani. Nu aș fi de acord, dar aș înțelege obiectivul. Altfel, ce rost are să spui că nu mai faci alte măriri când le-ai făcut deja. Adică e praf în ochi. Atunci mă întreb dacă nu e o dedicație pentru anumite companii datornice. Poate sunt companii care au avut vreun interes să-și mai reducă valoarea datoriilor către stat și atunci au așteptat chestia asta. E la fel ca la legea cu evaziunea”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Please follow and like us: