Creşte presiunea asupra lui Klaus Iohannis pentru

Presiunea crește asupra președintelui României, Klaus Iohannis, pentru a se retrage din cursa pentru șefia NATO, scrie POLITICO.

În culise, un număr de oficiali și diplomați UE cred că Iohannis își folosește candidatura la conducerea NATO pentru a se poziționa pentru un alt rol de conducere în UE.

Creşte presiunea asupra lui Klaus Iohannis pentru retragerea din cursa pentru şefia NATO

De când și-a anunțat oferta în martie, Iohannis a reușit să obțină doar sprijinul unei țări din grupul de 32 de state. Și aceasta este Ungaria, care a amenințat săptămâna trecută că va renunța la anumite operațiuni NATO. Slovacia rămâne nehotărâtă, dar toate celelalte 29 de țări și-au arătat sprijinul pentru premierul olandez Mark Rutte.

În vreme ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc joi și vineri la Praga, se tem că, dacă Iohannis nu face un pas înapoi în curând, căutarea următorului secretar general al NATO riscă să devină parte din manevra din spate pentru a ocupa cele mai importante poziții de conducere la nivelul UE după 6-9 iunie.

În mod obișnuit, președințiile Comisiei Europene și ale Consiliului European, precum și rolul șefului diplomatic al UE sunt toate în joc, cele 27 de țări ale UE încercând, de asemenea, să obțină portofoliile Comisiei pe care le doresc.

„Pentru prima dată, NATO face parte din pachet. În mod oficial nu este, dar în mod neoficial este”, a spus un oficial al UE căruia, la fel ca și celorlalți citați, i s-a acordat anonimatul, deoarece nu au voie să vorbească public pe această problemă.

Biroul lui Iohannis a respins afirmațiile conform cărora ar fi fost sub presiune pentru a părăsi cursa. „Nu există o astfel de presiune cu privire la retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, a declarat biroul său într-un e-mail către POLITICO.

Iohannis a ajuns la o înțelegere cu aliații cheie pentru a renunța la cursa NATO până la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de marele Summit NATO de la Washington, au declarat doi înalți oficiali europeni, citați de POLITICO.

La începutul acestei luni, Iohannis s-a întânit la Casa Albă cu președintele american Joe Biden, care l-a susținut deja pe Rutte.

Renunțarea la cursa din interiorul NATO înainte de competiția europeană pentru posturile de top și înainte de summitul NATO din iulie îi va oferi lui Iohannis o bunăvoință la nivelul aliaților occidentali, pe care ar putea-o câștiga în timpul discuțiilor. Al doilea mandat de președinte al României se încheie în decembrie.

Mai multe scenarii pentru Iohannis sunt discutate la Bruxelles. O opțiune este o șansă foarte lungă: dacă președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este favorita covârșitoare, nu își asigură un al doilea mandat, Iohannis a fost menționat ca alternativă.

Liderul român provine din Partidul Popular European (PPE), cea mai puternică grupare politică a UE, la fel ca și von der Leyen. Iohannis este și vorbitor de germană, cu o experiență de peste 10 ani ca șef de stat.

România este, de asemenea, un cap de afiș în UE atunci când vine vorba de a respinge influența rusă, de a sprijini Ucraina și de a se integra în UE, cum ar fi aderarea oficială la spațiul Schengen.

O altă opțiune propusă pentru Iohannis este aceea de a deveni comisarul UE pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acel portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să-l creeze.

Cel mai răspândit nume pentru acea slujbă este ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski, dar ținând cont de surprizele care vin, postul ar putea reveni lui Iohannis, au spus alți doi oficiali UE.