Cu cifrele pe masă. Cum și-a zdrobit PSD adversarii politici la alegerile din 9 iunie. Zece organizații au luat peste 50%. PNL, în picaj față de 2020 | ANALIZĂ

PSD a reușit să ia în nu mai puțin de zece județe peste 50% pe votul politic (la Consiliul Județean), iar în ceea ce privește diferența de primari între formațiunea condusă de Marcel Ciolacu și PNL aceasta e de ordinul sutelor.

Cea mai performantă filială a fost PSD Dâmbovița, cu 58,92% (134.462 de voturi), urmată la mică distanță de Olt, 58,59% (120.062 de voturi).  Podiumul este încheiat de Mehedinți, cu 55,87% (67.516 de voturi).

Peste 50% în ceea ce privește Consiliul Județean au mai au mai luat Galațiul 55,52% (117.864 de voturi), Teleormanul, cu 55,49% (92.298 de voturi), Buzău, cu 54,8% (104.192 de voturi), Doljul, cu 54,8% (150.759 de voturi), Brăila, cu 50,78% (63.568 de voturi), Călărași, cu 50,53% (66.459 de voturi), și Vâlcea, cu 50,38% (86.805 de voturi). Practic, sudul e aproape tot roșu, cu excepția a trei județe, adică Giurgiu, Ilfov (unde PSD și PNL au candidat împreună la CJ și șefia CJ) și Constanța.

În 25 de județe, PSD a ieșit pe primul loc la votul politic, iar în două a existat colaboare PSD-PNL (Ilfov și Timiș). Liberalii au câștigat pe votul politic în 10 județe (plus două în care a fost colaborarea cu PSD), iar UDMR patru (Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare). Alianța Dreapta Unită a ieșit pe primul loc în municipiul București, UAT mai mare față de județe. În 2020, PSD avea peste 50% la votul politic doar în două județe, Buzău și Olt, ceea ce arată cât de mare este creșterea în 2024.

În cazul liberalilor, aceștia au obținut peste 50% în doar două județe. Cel mai bun scor procentual este Giurgiu – 55,07% (69.983 de voturi). Următorul este Bihorul, cu 50,85% (137.176 de voturi). Deși au câștigat unele județe, cum se întâmplat în Sibiu, Alba sau Cluj, procentele și numărul voturilor a scăzut.

În cazul Sibiului, în 2020, organizația obținea 46,47% (71.457 de voturi), pentru ca în 2024 să aibă 28% (49.076 de voturi). PNL Cluj, dacă în 2020 avea 46,54% (117.516 de voturi), de data aceasta a scăzut la 32,26% (96.479 de voturi). Alba a luat în 2024 44,07% (70.840 de voturi) la Consiliul Județean, în timp ce în 2020 avea 51,04% (75.065 de voturi).

Votul la nivel național

Conform datelor de la BEC, pe Consiliile Județene, PSD a obținut 2.640.850 de voturi (33,5%), PNL 2.178.075 de voturi (27,63%), iar împreună, ca Alianța Electorală PSD PNL – 258.741 de voturi. De asemenea, PSD a mai adunat 97.465 de voturi ca Alianța Electorală PSD-PUSL. Aceste voturi au fost concretizate în 521 de mandate de consilieri județeni, plus o parte din cele 42 de locuri din lista comună cu PNL. Pentru liberali, numărul consilierilor județeni a fost de 412, plus, la fel, o parte din cele 42 de locuri de pe lista Alianței PSD-PNL.

Cu patru ani în urmă, PNL obținea singur 2.212.904 voturi (30,76%), iar PSD avea doar 1.605.721 (22,32%). PNL mai aduna voturi prin alianța cu USR-PLUS – 131.179 de voturi (1,82%), în timp ce PSD avusese mai multe alianțe județene: Alianța Electorală PSD+ALDE Dolj (103.318 de voturi – 1,44%), Alianța PSD-Pro Buzău (103.227 de voturi – 1,43%), Alianța pentru Prahova (90.442 de voturi – 1,26%) sau Alianța Electorală „Alianța pentru Modernizarea Neamțului 2020” (65.179 de voturi – 0,91%).

În 2020, situația era diferită la consilieri județeni. PNL lua singur 474 de consilieri județeni, iar PSD 362 de consilieri județeni. PNL mai lua o parte din cei 37, aleși pe diferite liste cu alianțe, iar PSD mai avea de pe liste comune cu diferite partide alți 64 de consilieri județeni.

Șefiile de CJ: 2020 versus 2024

În urma alegerilor din 2020, PSD obținea 20 de președinți de Consiliu Județean, PNL 17, iar UDMR 4. În schimb, în urma rezultatelor din 9 iunie, PSD are 25 de președinți de CJ (unul fiind susținut și de PNL, adică Alfred Simonis, la Timiș), PNL 12 șefi de CJ (unul fiind susținut și de PSD, adică Hubert Thuma, la Ilfov), iar UDMR patru șefi de CJ.

Printre șefiile de CJ din județe cu număr mare de votanți se înscriu Prahaova, unde Iulian Dumitrescu nu a mai reușit să ia al doilea mandat, dar mai ales Suceava, unde a avut loc una din marile surprize: Gheorghe Șoldan (PSD), un politician tânăr, l-a învins pe influentul lider local Gheorghe Flutur (PNL).

În cazul primarilor, liberalii au marșat public pe ideea că au reușit să-și impună un edil în fieful secretarului general al PSD, la Slatina, prin Mario de Mezzo, însă au pierdut Suceava, Deva, Piatra-Neamț sau Slobozia. Liberalii au reușit să aibă din nou edil într-un oraș ca Videle, cu 8.300 de votanți, în timp ce a pierdut un municipiu ca Piatra-Neamț, cu peste 90.000 de votanți.

Și în cazul primarilor, situația e diferită. Dacă în 2020, PSD lua aproximativ 1.400 de primari, iar PNL circa 1.250 de primari, Acum, PSD a obținut pe candidatură proprie 1.674 de mandate de primar, în timp ce PNL doar 1.133, în timp ce sub umbrela Alianței PSD-PNL au fost aleși 29 de edili.

Cum a ieșit Opoziția din alegeri

În 2020, AUR nu obținea niciun consilier județean. Acum, AUR ajunge la 159 de consilieri județeni. De la 79 de consilieri locali, AUR a ajuns la 3.528 de consilieri locali, mai mult decât Alianța Dreapta Unită, care prin toate formulele ei – dat fiind că au fost localități unde nu au mers în formulă de trei, ci de două partide sau chiar cu liste separate – au scos 2.414. AUR a ajuns să aibă și 30 de primari.

În schimb, USR și celelalte forțe din ADU au obținut 45 de primari, plus că au obținut realegerea celui mai votat independent: Nicușor Dan. Însă la nivel județean, ADU a scos doar 80 de consilieri, o problemă fiind și faptul că în cazul unei alianțe formată din trei partide, în unele județe nu a făcut pragul de 8%, așa cum s-a întâmplat în Buzău, Teleorman, Olt, Mehedinți, Gorj, Dâmbovița sau Alba.