Cubul Rubik te-a pus în dificultate, dar nu acesta a fost scopul său real: Cine l-a inventat acum 50 de ani

Cubul Rubik te-a pus în dificultate, dar nu acesta a fost scopul său real: Cine l-a inventat acum 50 de ani

Într-o dimineață însorită de sâmbătă, la începutul lunii ianuarie, Tomas Rokicki și câteva sute de entuziaști ai matematicii s-au reunit într-o mare sală de conferințe la Moscone Center din San Francisco. În plină desfășurare era o mare conferință de matematică, iar Rokicki, un programator pensionat din Palo Alto, California, organizase o sesiune specială de două zile dedicată „matematicii recreative”, marcând cea de-a 50-a aniversare a Cubului Rubik, noteaza The New York Times. Invitatul principal al evenimentului, Erno Rubik, inventatorul faimosului cub, a participat prin videoconferință din sudul Spaniei.

Cine este Erno Rubik?

Erno Rubik, un arhitect, designer, sculptor și profesor pensionat maghiar, a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de Rokicki și de co-organizatorii săi, Erik Demaine, un informatician de la Massachusetts Institute of Technology, și Robert Hearn, un informatician pensionat din Portola Valley, California. În timpul acestei sesiuni, Rokicki l-a întrebat pe Rubik despre prima dată când a reușit să rezolve cubul: „Ați rezolvat mai întâi colțurile?”.

Rubik a răspuns afirmativ, explicând că metoda sa a fost înțelegerea profundă a structurii cubului. În prezent, noii cuberi învață de pe YouTube, vizionând tutoriale la viteze accelerate. Totuși, Rokicki recomandă strategia clasică: să pornești pe un drum solitar și să descoperi o metodă de rezolvare, chiar dacă durează săptămâni sau luni. De exemplu, informaticianul Donald Knuth a reușit să rezolve cubul în mai puțin de 12 ore, lucrând fără oprire de la masa de cină până dimineața.

Ernő Rubik susține că faimosul său cub este o metaforă a condiției umane.

Istoria fascinantă a cubului

Rubik a creat cubul în primăvara anului 1974, pe când pregătea un curs de geometrie descriptivă și experimenta cu cele cinci solide platonice. Fascinat de cub, a construit structura care avea să devină unul dintre cele mai celebre puzzle-uri din lume. După câteva luni de joacă intermitentă, Rubik a reușit să rezolve cubul pentru prima dată. A depus o cerere de brevet în ianuarie 1975 și, până la sfârșitul anului 1977, „Cubul Magic” a debutat în magazinele de jucării din Ungaria.

Cubul a devenit rapid popular, fiind transportat de călători în bagajele lor, alături de alte delicatese ungurești, cum ar fi cârnații și vinul Tokaji. Un exportator și ambasador pasionat a fost David Singmaster, un matematician care a scris cartea „Notes on Rubik’s ‘Magic Cube’”, în care a descris o notație pentru fețele cubului și a oferit un ghid pas cu pas pentru soluționare. De asemenea, Singmaster a raportat și un pericol asociat cu utilizarea excesivă a cubului: Dame Kathleen Ollerenshaw, o politiciană și matematiciană britanică, a dezvoltat o formă de tendinită denumită „degetul cubistului”, necesitând o intervenție chirurgicală minoră.

Evoluția și popularitatea cubului

În anii 1980, lista de discuții CubeLovers a fost una dintre primele liste de corespondență pe internet. În martie 1981, cu cubul rebotezat Rubik și populând magazinele de jucării americane, cognitive scientist Douglas Hofstadter a diagnosticat mania cubului ca fiind „cubitis magikia” — „o tulburare mentală severă însoțită de mâncărime la degete, care poate fi ameliorată doar prin contact prelungit cu un cub multicolor”.

Mania cubului a dispărut în noiembrie 1982, dar a fost reînviată în anii 1990 de World Wide Web. În 2023, compania de jucării Spin Master, care deține acum brandul, a vândut la nivel global 7,4 milioane de unități, inclusiv atât cubul clasic, cât și puzzle-urile derivate. Ben Varadi, un co-fondator Spin Master, a remarcat că Rubik’s are „95% notorietate a brandului” — aproape toată lumea a auzit de el.

Cubul Rubik a devenit nu doar un puzzle fascinant, ci și un simbol al ingeniozității și al provocării intelectuale. Prin intermediul cubului, oameni din întreaga lume au fost inspirați să exploreze și să înțeleagă complexitatea matematicii și a simetriei. Erno Rubik a reușit, fără intenție, să creeze unul dintre cele mai iubite și provocatoare puzzle-uri din lume, aducând oamenii împreună și oferindu-le o modalitate unică de a se conecta și de a învăța.

Cubul Rubik este celebru în întreaga lume, devenind chiar un sport al minții.. (Foto: Zoltan Balogh/EPA)

Complexitatea cubului

După sesiunea cu Rubik, Rokicki a susținut o prezentare despre aspectele matematice ale cubului, menționând că acesta se poate amesteca în aproximativ 43 de miliarde de miliarde de combinații colorate. O parte din atractivitatea puzzle-ului constă în complexitatea care apare din simplitatea sa. Cubul Rubik este compus din 20 de „cubulețe” mai mici și șase piese centrale fixate pe un mecanism de bază, toate acestea fiind capabile să se rotească într-un mod ingenios.

Pe lângă aceste detalii, cubul demonstrează teoria grupurilor, studiul matematic al simetriei, având 43 de quintilioane de simetrii posibile. Aceste proprietăți conferă cubului eleganța sa distinctivă.

Impactul cultural și academic

Cubul Rubik a avut un impact profund nu doar asupra comunității matematicienilor, ci și în cultura populară și educație. Lauren Rose, o matematiciană de la Bard College din New York, folosește cubul ca instrument de predare în cursuri pentru studenți din diverse domenii. Ea crede că parte din motivul pentru care cubul a rezistat în timp este accesibilitatea și distracția pe care o oferă. „Este o modalitate excelentă de a face oamenii să dorească să învețe matematică”, a spus Rose la conferința din San Francisco.

În același spirit, conferința de matematică recreativă a inclus discuții despre cum să construiești un computer din origami, arta controlată a jongleriei și probleme de enumerare în tricotat. Barry Cipra, un matematician și scriitor de matematică, a prezentat un puzzle de lemn numit provocarea zidarului, care implică aranjarea cărămizilor astfel încât niciuna dintre îmbinările verticale să nu se alinieze între rândurile orizontale adiacente.

Cubul Rubik a devenit artă stradală, fiind reprezentat în diferite forme. (Foto: Ruwix)

Inovații și viitorul cubului

Cubul Rubik continuă să inspire inovații și să fie un subiect de interes pentru cercetători și creatori din diverse domenii. De exemplu, Maria Mannone, o fiziciană teoretică și compozitoare italiană, a inventat „CubeHarmonic”, un instrument muzical dezvoltat împreună cu colaboratori japonezi. „Este un cub Rubik pe ale cărui fețe sunt acorduri muzicale, fiecare fațetă reprezentând o notă”, a explicat ea.

Artiștii de stradă, precum Invader din Paris, creează lucrări „Rubikcubiste”, pânze figurative configurate ca un mozaic folosind sute de cuburi Rubik. Versiunea lui Invader a lucrării „Les Demoiselles d’Avignon” de Picasso a folosit 1.848 de cuburi pentru a realiza o reproducere de aceeași dimensiune ca originalul.

De-a lungul anilor, faimosul puzzle a fost imortalizat în istorie în multe moduri fizice. Nu doar că a apărut în arhitectură, videoclipuri muzicale și reclame, dar au existat și expoziții și statui care comemorează Cubul Rubik. (Foto: Ruwix)

Erno Rubik și invenția sa au reușit să lase o amprentă de neșters în istoria culturii și a educației. Cu fiecare rotire a cubului, continuăm să descoperim nu doar soluții, ci și noi perspective asupra complexității și frumuseții matematicii și a vieții.