Cum a ajuns firma SRI să dea în judecată Poliția de

Regia Autonomă RASIROM este o structură aflată în subordinea Serviciului Român de Informații. RASIROM funcționează sub coordonarea SRI, ca integrator de soluții de securitate fizică și informatică, cu securitatea cibernetică și fizică a structurilor critice naționale și europene, precum și cu asigurarea obiectivelor naționale de interes strategic.

RASIROM și IGPF au parafat un contract în valoare de un milion de euro

RASIROM derulează contracte cu alte instituții ale statului, iar în perioada 2018-2023 valoarea acestora a fost de aproximativ 55 milioane de euro. Un astfel de contract a fost parafat, în august 2022, între compania coordonată de SRI și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), valoarea fiind de aproximativ 4,1 milioane lei plus TVA.

Pe 9 ianuarie 2024, RASIROM a dat în judecată IGPF, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată, obiectul dosarului fiind „litigiu privind achizițiile publice – document constatator 20.09.2023”. RASIROM a solicitat suspendarea respectivului document constatator până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare.

În dosar se arată că între părți a intervenit contractul având ca obiect furnizarea produselor necesare modernizării sistemului de comunicații, electroalimentare și climatizare la nivelul Gărzii de Coastă (instituție subordonată IGPF). Valoarea contractului a fost 4.186.476,91 lei la care se adaugă TVA (adică 4.981.907.52 lei – aproximativ un milion de euro), durata contractului fiind de 8 luni de la semnare, nu mai târziu de 31.11.2022. Durata a fost prelungită printr-un act adițional până cel târziu la 31.05.2023.

IGPF a menționat că, potrivit documentului constatator din 20.09.2023, terminarea furnizării produselor a fost la 04.08.2023, cu o întârziere de 65 de zile pentru care s-au aplicat penalități de 323.824,15 lei pentru perioada 31.05.2023-04.08.2023, documentele privind recepția confirmând aceste evenimente. În acest context, în cadrul procedurii de față, pe de-o parte, nu se poate analiza în amănunt raportul juridic dintre părți (cazul bine justificat) și, pe de altă parte, condițiile privind suspendarea trebuie să fie îndeplinite cumulativ (cazul bine justificat și paguba iminentă, cea din urmă nefiind îndeplinită).

Documentul constatator atestă neajunsul îndeplinirii cu întârziere a obligațiilor contractuale

IGPF a arătat că reclamanta RASIROM a întârziat în executarea obligațiilor contractuale, speța nr. 1051 din Ghidul achizițiilor publice având în vedere două condiții generale: încălcarea gravă sau repetată a obligațiilor principale, iar acele încălcări să fi dus la încetarea anticipată, daune, alte sancțiuni. În cauză, încălcarea gravă constă în depășirea termenului, fapt ce echivalează cu o încălcare gravă, întrucât nu a fost executată corespunzător obligația principală, iar a doua condiție, prejudiciul, este dacă de daunele interese de 323.824,15 lei. În aceste condiții, speța indicată de reclamantă nu îi poate fi de ajutor în cadrul procedurii de față.

Tribunalul a reținut că documentul constatator conţine informaţii referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant, iar autoritatea contractantă are obligaţia de a emite documente constatatoare care conţin informaţii referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant/contractant asociat şi, dacă este cazul, la eventualele prejudicii, după cum urmează: pentru contractele de servicii atribuite printr-o procedură de atribuire, altele decât contractele de servicii de proiectare: în termen de 14 zile de la data finalizării prestării serviciilor care fac obiectul respectivului contract/contract subsecvent.

Instanța a subliniat că documentul confirmă cele constatate, pe măsură ce s-a derulat raportul juridic între părți. Astfel, documentul constatator atestă tocmai neajunsul îndeplinirii obligațiilor contractuale cu întârziere, aspect de natură să afecteze îndeplinirea obligațiilor principale. Totodată, Tribunalul a reținut că abia atunci devine aplicabil principiul proporționalității sancțiunii privind achizițiile publice, arătând că trebuie interpretat în sensul că subcontractarea de către un operator economic a unei părți din lucrări în cadrul unui contract de achiziții publice anterior, decisă fără consimțământul autorității contractante și care a condus la rezilierea acestui contract, constituie o deficiență semnificativă sau persistentă la îndeplinirea unei cerințe de fond aferente contractului de achiziții publice menționat.

Firma SRI a formulat recurs

Această situație este de natură să justifice excluderea acestui operator economic de la participarea la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice ulterior dacă, după ce a procedat la propria evaluare a integrității și a fiabilității operatorului economic vizat de rezilierea contractului de achiziții publice anterior, autoritatea contractantă care organizează această procedură de achiziție publică ulterioară apreciază că o astfel de subcontractare determină ruperea legăturii de încredere cu operatorul economic în cauză.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul a reţinut că, în cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, instanţa, până la soluţionarea fondului cauzei, poate dispune, la cererea părţii interesate, prin încheiere motivată, cu citarea părţilor, suspendarea executării contractului. Similar, în cadrul acțiunilor de contencios administrativ de drept comun, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.

Pe 30 ianuarie 2024, Tribunalul București a respins cererea RASIROM, de suspendare a documentului constatator, conform datelor consultate de FANATIK. Între timp, compania aflată în subordinea SRI înregistrase un alt dosar, pe 12 ianuarie 2024, privind același document constatator. Cererea a fost respinsă de Tribunalul București, dar RASIROM a formulat recurs, pe 18 aprilie 2024, astfel că dosarul a ajuns la Curtea De Apel București. Următorul termen a fost programat pentru 6 septembrie 2024.