În urma deciziei din data de 6 iunie 2024, de a reduce dobânda cheie pentru zona euro, Banca Centrală Europeană și-a exprimat în mod direct intenția de a începe seria tăierilor de dobânzi, atât de așteptată de piețele financiare.
De atunci, inflația la nivelul zonei euro a accelerat de la 2,5% în iunie, la 2,6% în iulie. Cele mai mari creșteri de preț au avut loc în domeniul energetic, de 1,3% anual, de aproape șapte ori mai mare decât valoarea din iunie.
Pe fondul unui șomaj de 6,5% în iunie, BCE are de luat o decizie importantă pe 12 septembrie, la următoarea întrunire cu privire la decizia asupra politicii monetare.
În întregul acesta de schimbări, euro fluctuează constant. Fie că vorbim de aprecieri sau deprecieri ale monedei unice, toți acești factori afectează puterea de cumpărare a peste 350 de milioane de cetățeni a țărilor membre zonei euro.
Ce este dobânda de politică monetară?
Când vine vorba de controlul unei bănci centrale asupra funcționării economiei, aceasta are la îndemână diverse instrumente pentru a readuce economia pe un făgaș stabil. Nu vom dezbate eficiența acestor intervenții, ci vom explica doar conceptul din spatele acestor decizii.
Când inflația dă semne de accelerare, iar puterea de cumpărare a monedei scade în raport cu bunurile și serviciile din economie, banca centrală intervine pentru a putea încetini acest proces. Intervenția se face prin creșterea prețului monedei respective, adică a dobânzii. Când banii sunt mai scumpi, ne împrumutăm mai puțin, scade consumul, și astfel scade viteza de creștere a prețurilor.
Nivelul acestei dobânzi se stabilește central, de către banca națională a fiecărui stat (sau a unui grup de state, în cazul zonei euro).
Singura bancă centrală din lume care nu intervine asupra dobânzii în exercitarea politicii monetare, este Autoritatea Monetară a Singapore. AMS consideră că în raport cu inflația, controlul asupra ratei de schimb valutar este mai importantă decât rata dobânzii.
Rata dobânzii și rata de schimb valutar
După cum am menționat, rata dobânzii este prețul unei monede. Dacă este să considerăm orice alt factor ca nefiind influent asupra cursului de schimb al unei țări, atunci țările cu dobânzi ridicate ar trebui să aibă și cele mai valoroase monede, în raport cu celelalte.
Când dobânda pentru o anumită monedă este mare, acest lucru stârnește pofta investitorilor pentru a-și realoca fondurile în active denominate în acea monedă. De ce? Deoarece dobânzile ridicate presupun și randamente ridicate pentru obligațiuni. Cum obligațiunile de stat sunt văzute ca fiind printre cele mai sigure instrumente de investiții, este logic ca banii să fie alocați către astfel de active, mai ales când dobânzile sunt ridicate.
Astfel, începe un interes ridicat pentru moneda în care sunt denominate obligațiunile. Această cerere nu poate fi satisfăcută instant, ceea ce duce la valorizarea monedei în cauză, în raport cu alte valute.
Desigur, procesul este adevărat și invers. Dacă dobânzile pentru o anumită monedă scad, atunci scade și valoarea acestei monede față de altele. Cursul de schimb valutar al euro față de dolarul american după tăierea dobânzii de către Banca Centrală Europeană a scăzut cu 1,8% în trei săptămâni. Această scădere a fost alimentată, parțial, de reducerea dobânzii în zona euro.
Ce altceva mai poate influența cursul de schimb valutar?
Rata dobânzii este doar un singur indicator care poate influența schimbul valutar al unei perechi de monede. Un alt exemplu este inflația. După cum am spus, dacă inflația accelerează, moneda își pierde puterea de cumpărare în raport cu alte bunuri și servicii. Acest lucru este adevărat și față de alte valute, unde inflația este mai mică.
Putem să ne uităm la exemple precum Venezuela, Argentina și Turcia. Deși toate aceste trei țări au ajuns să mărească ratele dobânzilor la valori între 40% (în Argentina) și 60% (în Venezuela), puterea de cumpărare a monedelor lor s-a evaporat.
Un alt factor foarte important ține de problematica politicului. Dacă o țară este instabilă din punct de vedere politic, sfâșiată de proteste agresive sau chiar războaie civile, cererea pentru moneda țării respective devine inexistentă. Exemple precum Sudan, Afghanistan sau Iran sunt printre cele mai elocvente.
Un alt factor constă în nivelul datoriei țării care emite moneda. Cu cât o țară de împrumută mai mult, cu atât devine mai instabilă din punct de vedere financiar. Pot exista cazuri în care banca centrală pur și simplu să tipărească suficienți bani pentru a plăti toate datoriile țării. Desigur, riscul constă într-un val inflaționist care să șteargă puterea de cumpărare a monedei respective.
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/alimente-congelatev1.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/edits-for-fanatik-5-4.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/a-murit-james-earl-jones.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/dennis-man-in-meciul-de-fotbal-dintre-kosovo-si-romania-scaled.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/alina-plugaru.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/criminali.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/bere-fara-alcool-nisip-la-rinichi.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/horo-zodii-v1.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/ce-se-intampla-cu-transferurile-lui-olimpiu-morutan-si-marius-marin-anuntul-lui-ioan-becali.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/romania-lituania-liga-natiunilor-9092024-1-3-scaled-e1725921788986.jpg)
