Cum au votat europenii. Harta electorală a UE: unde

Alegerile europarlamentare recent încheiate reconfigurează pe alocuri peisajul politic din Uniunea Europeană (UE). Cea mai semnificativă schimbare politică se constată în Franța, unde victoria partidului de extremă dreapta Rassemblement National l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să dizolve forul legislativ național și să convoace alegeri legislative anticipate pe 30 iunie și 7 iulie.

Câștigătoarea scrutinului din 6-9 iunie poate fi declarată președinta în exercițiu a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, al cărei grup politic, Partidul Popular European (PPE), se clasează pe primul loc – potrivit datelor încă provizorii -, cu 185 de mandate (+9) din cele 720 ale Parlamentului European.

„Am câștigat”, s-a felicitat duminică seara von der Leyen, care își dorește un nou mandat la conducerea executivului european.

PPE are nevoie de o coaliție cu peste 360 de mandate pentru a forma viitorul executiv european. O nouă colaborare cu social-democrații (137 de mandate: -2), Renew (80 de mandate; – 22) este cea mai la îndemână variantă pentru PPE în cazul obținerii acordului liderilor de stat din Uniunea Europeană. O problemă o constituie potențialii rebeli, estimați, de regulă, la zece la sută.

Proiecția componenței noului Parlament European Foto: Profimedia

Ursula von der Leyen este favorită atât ca urmare a întăririi poziției politice a PPE pe plan european, spre deosebire de social-democrați și Renew, cât și pe fondul înfrângerilor suferite pe plan național de către Emmanuel Macron și cancelarul Olaf Scholz.

Teoretic, von der Leyen are mai multe argumente pentru a obține sprijinul celor doi lideri de stat, în condițiile în care, înainte de alegeri, unele speculații sugerau că președintele francez l-ar prefera la conducerea Comisiei Europene pe fostul premier italian Mario Draghi, în timp ce cancelarul social-democrat german o avertiza pe conaționala sa în privința unei eventuale alianțe postelectorale cu Conservatorii și Reformiștii (ECR), catalogați de extremă-dreapta.

Principalul candidat al social-democraţilor europeni, Nicolas Schmit, a felicitat deja PPE şi a anunţat că grupul său este „deschis faţă de o cooperare solidă cu toate vocile democratice din Parlamentul European”, adică fără ECR și Identitate și Democrație (ID), un alt grup politic de extremă-dreapta.

Conform rezultatelor provizorii – finale deocamdată în nouă state membre UE -, ECR este creditat cu 73 de mandate (+4), iar ID cu 58 de mandate (+9). Luând în calcul partidele neafiliate vreunui grup, numărul eurodeputaților de extremă-dreapta ar urma să ajungă la 184 și să reprezinte un sfert din Parlamentul European, exact cum anticipau sondajele de opinie.

În afară de Renew, cu minus 22 de mandate față de 2019, un mare perdant este grupul politic al Verzilor, cotați cu 52 de mandate (-19). Radicalii de stânga sunt credidați cu 36 de mandate (-1).

Principalele state membre UE, tentate de extrema-dreaptă

Per ansamblu, centrul rezistă, dar Uniunea Europeană alunecă ușor spre extrema-dreaptă, în principal din cauza Franței, Germaniei și Italiei, primele trei țări cele mai reprezentate (253 de mandate împreună) în Parlamentul European.

În Franța (81 de mandate la nivel național), Rassemblement National (RN), partidul de extremă- dreapta al lui Marine Le Pen, se află în frunte cu 31,4% din voturi (30 de mandate; +12), de două ori mai mult decât coaliţia susținută de Macron (14,6%, 13 mandate) și lista de centru-stânga condusă de Raphaël Glucksmann (13,8%, 13 mandate). Practic, RN a adunat mai multe voturi decât ocupanţii locurilor doi şi trei împreună.

În Germania (96 de mandate), CDU/CSU conduce cu 30% din voturi (29 de mandate), în timp ce social-democrații sunt plasați pe locul trei cu 13,9% (14 mandate; – 2), în spatele extremiștilor de dreapta din AfD, cu 15,9% (15 mandate; +6). Verzii sunt pe cale să încheie prost alegerile, cu un scor de 11,9% (12 mandate; – 9). Radicalii de stânga Die Linke urmează să obțină trei mandate, cu două mai puțin față de acum cinci ani.

În Italia (76 de mandate), Fraţii Italiei (FdI), principalul partid de dreapta dură, condus de premierul Giorgia Meloni, este clasat pe primul loc cu 28,8% din voturi (24 de mandate; +14), în fața Partidului Democrat (PD, de centru-stânga), aflat în opoziţie, creditat cu locul al doilea, cu 24,1% (20 de mandate; +4).

Mişcarea 5 Stele (M5S), aflată, de asemenea, în opoziţie, ar urma să se claseze pe locul al treilea, cu peste 10% din voturi (9 mandate; +4), în timp ce Liga lui Matteo Salvini este cotată pe locul cinci, cu aproximativ 9% (8 mandate; -14), după Forza Italia, cu aproape 10% (8 mandate).

În Spania (61 de mandate), dreapta a câştigat alegerile europene, devansând Partidului Socialist al premierului Pedro Sanchez. Conform rezultatelor oficiale, conservatorii din Partidul Popular (PP), principala formaţiune spaniolă de opoziţie, a obținut 34,2% din voturi (22 de mandate; +9), faţă de aproximativ 30,2% pentru socialişti (20 de mandate; -1).

Extrema dreaptă Vox şi-a îmbunătăţit scorul din 2019, câştigând cu 9,6% din voturi şase mandate, faţă de patru în urmă cu cinci ani la un procentaj de 6,21%. Surpriza acestor alegeri, „Petrecerea s-a încheiat” („Se acabo la fiesta”), un nou partid clasificat de extremă-dreapta şi fondat de un youtuber controversat, a totalizat 4,6% din voturi şi va intra în Parlamentul European cu trei deputaţi.

În Portugalia (21 de mandate), opoziţia socialistă este considerată învingătoare, cu 32,1% din voturi (8 mandate; -1), devansând cu puţin coaliţia guvernamentală moderată de dreapta (7 mandate), care a câştigat la limită alegerile legislative anticipate din martie. Partidul de extremă dreapta CHEGA s-a clasat pe locul trei, cu 9,8% din voturi (două mandate), un scor semnificativ mai mic decât cel de la alegerile legislative (18%).

În Belgia (22 de mandate), premierul Alexander De Croo și-a anunțat demisia după ce partidul său s-a clasat abia pe locul opt atât în alegerile naționale, cât și în cele europarlamentare, în timp ce în Olanda (31 de mandate), Partidul Libertății (PVV) al lui Geert Wilders a acces în Parlamentul European cu șase mandate.

Totuși, la câteva luni de la câștigarea scrutinului național, PVV (17,7% din voturi) a pierdut alegerile europarlamentare în fața alianței de centru-stânga – Partidul Muncitorilor/ Stânga Verde – condusă de fostul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, cu 21,6% (9 mandate).

Partidul Popular pentru Libertate și Democrație, al fostului premier Mark Rutte, a obținut 11,2% din voturi (4 mandate; -1). În Luxemburg (6 mandate), Partidul Reformist al Alternativei Democratice (ADR), de extremă-dreapta, a intrat pentru prima dată în Parlamentul European după ce a obţinut 11,8% din voturi (un mandat). Creștin-socialii se mențin în frunte, cu 22,9% din voturi (două mandate).

Stânga, în ascensiune în Nord

Partidele de stânga şi ecologiste au obţinut câştiguri în ţările nordice, în timp ce extrema-dreaptă este în declin în aceste țări, comentează France Presse.În Finlanda (15 mandate), partidul Alianţa de Stânga a făcut un progres spectaculos, cu 17,3% din voturi, cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2019. „Nu aş fi putut visa niciodată la astfel de cifre”, a declarat Li Andersson, liderul Alianţei de Stânga. Prin urmare, partidul va avea trei mandate (+2) în viitorul for legislativ european.Coaliţia Naţională de centru-dreapta a premierului Petteri Orpo şi-a consolidat poziția, obţinând 24,8% din voturi (4 mandate; +1), în creştere cu aproape patru puncte procentuale. În schimb, Partidul Finlandezilor, o formaţiune de extremă-dreapta care face parte din coaliţia guvernamentală, a scăzut la 7,6% din voturi și la un singur mandat în Parlamentul European.În Suedia (21 de mandate), Verzii au obținut 13,8% din voturi (3 mandate), în timp ce Partidul de Stânga a crescut ușor până la 10,9% (+4 puncte procentuale și trei mandate). Democraţii Suedezi, de extremă-dreapta, au pierdut 2,1 puncte procentuale, scăzând la 13,2% (3 mandate). Social-democraţii au rămas în frunte, cu 24,9% (cinci mandate).În Danemarca (15 mandate), într-un peisaj politic foarte fragmentat, Stânga Verde este creditată cu 17,4% din voturi (3 mandate; +1), fiind urmată de Partidul Social-Democrat cu 15,6% (3 mandate) și Partidul Liberal cu 14,7% (două mandate; -1).

Puțin mai la sud, în țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania -, partidele liberale şi conservatoare de centru au obţinut cele mai multe voturi. În Letonia (9 mandate), partidul centrist-liberal Noua Unitate (JV) a obţinut 25,1% din voturi (două mandate). În Lituania (11 mandate), partidul conservator Uniunea Patriei – Creştin-Democraţii (TS-LKD) a obţinut 21,3% (3 mandate; -1), iar în Estonia (7 mandate), partidul conservator naţionalist Patria (Isamaa) a obţinut 21,5% (două mandate; +1).

Probleme pentru Viktor Orban și Karl Nehammer

În Polonia (53 de mandate), Coaliția Civică a premierului Donald Tusk a câștigat alegerile cu 37,1% din voturi (21 de mandate), în timp ce ultraconservatorii din Partidul Lege și Justiție au obținut 36,2% (20 de mandate; -5). Confederația, de extremă-dreapta, are 12,1% din voturi și șase mandate în Parlamentul European.

În Cehia (21 de mandate), mişcarea populistă de opoziţie ANO, condusă de fostul premier Andrej Babis, a câştigat alegerile europarlamentare cu 26,2% din voturi (7 mandate; +4), urmată de alianţa guvernamentală SPOLU cu 22,3% (6 mandate). Alte cinci partide, printre care partidul ultranaţionalist SPD (Libertate şi democraţie directă), au obţinut locuri în Parlamentul European.

În Slovacia (15 mandate), Partidul Progresist a câștigat cu 27,8% din voturi (6 mandate), urmat de SMER al premierului Robert Fico cu 24,8% (5 mandate; +3) și formațiunea politică de extremă- dreapta Republika, cu 12,5% (două mandate; +1).

În Ungaria, FIDESZ, partidul premierului ultraconservator Viktor Orban, care a descris alegerile europene ca fiind „istorice”, a ieşit pe primul loc la scrutin, dar a înregistrat un declin net. Coaliția FIDESZ-KDNP a obţinut 44,6% din sufragii (11 mandate), comparativ cu 52,5% la alegerile anterioare din 2019.

Orban plăteşte preţul pentru ascensiunea rapidă a mişcării TISZA, condusă de un fost funcţionar public rebel, Peter Magyar, pe cale să câştige aproape 30% din voturi (7 mandate). Alegerile au fost marcate de o prezenţă record la vot, de aproape 60%, la sfârşitul unei campanii desfăşurate într-o atmosferă de anxietate.

În Austria (20 de mandate), partidul de extremă-dreapta FPO a căpătat, cu 25,7% din voturi (6 mandate; +3), prima sa victorie într-un scrutin naţional. În spatele FPO se află conservatorii din OVP (24,7% și 5 mandate; – 2), în prezent la guvernare, apoi social-democraţii din SPO (23,2% și 5 mandate). Verzii au un scor de 10,7% (două mandate; -1). „Alegătorii au scris o pagină de istorie și au arătat „dorinţa de a deschide o nouă eră a politicii în Austria şi în Europa”, a declarat liderul FPO Herbert Kickl, care își dorește acum postul de cancelar la alegerile legislative prevăzute să aibă loc în septembrie.

După acest succes în alegerile europene, FPO speră să câştige scrutinul legislativ programat pentru sfârşitul lunii septembrie, fără a avea însă garanţia că va găsi parteneri cu care să guverneze.

Conservatorii, preferați în Balcani

În Bulgaria (17 mandate), GERB, partidul conservator al fostului premier Boiko Borisov, a ieșit câștigător cu 22,9% din voturi (5 mandate) în alegerile europarlamentare, care s-au desfășurat concomitent cu cele naționale. GERB este urmat de alianța Continuăm Schimbarea, cu 15,3 din voturi (3 mandate) și partidul pro-rus și anti-UE Renașterea, cu 14,6% (3 mandate). Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, a minorității turce, a obținut 12,7% din voturi (3 mandate), iar Partidul Socialist Bulgar (două mandate) și mișcarea antisistem „Există un astfel de popor” (un mandat).

În Croația (12 mandate), victoria îi aparține Uniunii Democrate (de centru-dreapta), creditată cu 34,6% din voturi (6 mandate), urmată de coaliția de centru-stânga SDP, cu 26% (4 mandate), în timp ce vecinii sloveni (9 mandate în total) au ales partidul de dreapta al fostului premier Janez Jansa, supranumit „Mini-Trump”, cu 30,7% din voturi (4 mandate). Partidul Democratic Sloven al lui Jansa este urmat de Mișcarea pentru Libertate (social-liberală) a actualului prim-ministru Robert Golob, cu 22,2% din voturi (două mandate).

În Grecia (21 de mandate), partidul de dreapta al premierului Kyriakos Mitsotakis, Noua Democraţie (ND), s-a clasat pe primul loc cu 28,3% din voturi (7 mandate), în timp ce partidul de stânga Syriza, condus de Stefanos Kasselakis, un fost trader stabilit de multă vreme în Statele Unite, s-a situat pe locul doi, cu 14,9% (4 mandate; +2).

Puțin mai la sud, în Cipru (6 mandate), Fidias Panayiotou, un youtuber cipriot în vârstă de 24 de ani, celebru pentru un videoclip în care îl îmbrățișează pe Elon Musk, și-a asigurat un mandat în Parlamentul European după ce a obținut 19,4% din voturi. Alegerile au fost câștigate de creștin-democrați cu 24,8% din voturi (două mandate), în timp ce formațiunea politică ultranaționalistă Frontul Național Popular a obținut 11,2% (un mandat). În Malta, Partidul Laburist (45,3% din voturi) și Partidul Naționalist (42%) și-au împărțit cele șase mandate.