Cum erau urmăriți turiștii de Securitatea comunistă în stațiunile de pe Litoral. Nemulțumirile românilor veniți în concediu: „Au făcut din noi niște animale”

Românii nu scăpau de monitorizarea oamenilor Securității comuniste nici când se aflau în vacanță. Pe litoralul Mării Negre exista în sezonul de vară o veritabilă „armată” de ofițeri și agenți care urmărea comportamentul turiștilor și raportau totul către „organele” superioare. 

Securitatea verifica tot, inclusiv scrisorile trimise de oamenii aflați în hoteluri către rudele sau prietenii de acasă. Astfel, se aflau multe dintre nemulțumirile în legătură cu serviciile oferite în vacanță. 

Principalele probleme semnalate erau supraaglomerarea spațiilor de cazare, mizeria din camere și mâncarea proastă. În iunie 1977, autoritățile au trebuit să facă față unui aflux uriaș de turiști, mult mai mare în raport cu locurile de cazare disponibile, generat de o eroare de calcul a reprezentanților Ministerului Turismului și a Oficiului Național de Turism (ONT).

Stațiunea Mangalia, 1973

Informarea agentului „Dobrogeanu”

Astfel, într-un raport din 4 iulie 1977, semnat de colonelul Victor Burlacu, desecretizat de CNSAS, se preciza că sursa „Dobrogeanu” informa despre „nerespectarea planificării” intrărilor turiștilor în stațiunea Mangalia, „ceea ce a avut consecințe serioase asupra angajării și retribuirii personalului sezonier”. Ministerul Turismului a reacționat și a decis „reactivarea” biletelor vândute în luna mai și trimiterea turiștilor pe litoral în număr mai mare decât capacitatea de cazare.

„S-au solicitat locuri în Neptun, dar conducerea stațiunii nu a fost de acord, creându-se supraaglomerarea hotelurilor din stațiunea Mangalia. Turiștii așteaptă ore în șir pentru a primi cazare, situație ce a creat nemulțumiri în rândul acestora. Au fost cazați câte 3-4 în cameră, deși biletele prevăd câte doi în cameră”, afirma informatorul „Dobrogeanu”.

Informarea sursei „Dobrogeanu” despre situația critică de pe Litoral, din 1977. Sursa: CNSAS

Situația s-a extins la nivelul tuturor stațiunilor de pe litoral și a generat un veritabil haos, descris în scrisorile trimise către rude de către turiști. Unii, cu dare de mână, și-au rezolvat parțial problema cazării prin mituirea directorilor de hoteluri.

„În Mamaia la cazare am dat peste un scandal, cum nici nu am visat. Am văzut 400 – 500 de oameni cu copii în brațe, cu geamantane, în soare, care stăteau pentru camere de 16-20 de ore, flămânzi și obosiți. 8-10 bărbați s-au dus la director, dar nu l-au găsit. Au făcut atâta scandal la direcție și sindicat, că la ora 18.00 au început să dea locuri. Am primit locuri la Patria, la subsol, dar cu bani am rezolvat și am primit la etajul 8, cu duș și vedere spre mare”, relata o turistă din Timișoara. 

O altă româncă nemulțumită susținea că turiștii au spart geamuri, iar scandalul trebuia televizat pentru ca toată țara să vadă „ce fac excrocii ăștia”. „Când ajungem la hotelul respectiv ne-au spus că ei nu mai au locuri. Am stat pe hol până la ora 11 seara, apoi ne-au cazat alături la un alt hotel, într-un oficiu”, a scris turista în scrisoarea interceptată de securitate.

Nemulțumirile turiștilor români transmise prin scrisori erau interceptate și raportate. Sursa: CNSAS

„O bucățică de carne «talpă» și patru bucățele de cartofi fierți”

„Sute de oameni sunt păcăliți, au făcut din noi niște animale”, spunea un bărbat afectat de ce i s-a întâmplat. O româncă din Rădăuți, care avea bilet pentru Eforie Sud, a ajuns într-o căsuță de piatră la Costinești.

„Când am intrat în camera repartizată, umedă și plină de igrasie, am izbucnit în plâns. Am luat cheia, am pus 100 de lei și am dus-o directorului, spunând că refuz să stau în camera aceea. Văzând banii, ne-a dat o altă cameră la etaj. Este la fel ca aceea, dar este uscată și departe de WC. Masa este sub orice critică, ospătarii neîndemânatici și vulgari, iar șefii sunt mereu apostrofați de românii înfometați și prost serviți”, susținea românca. 

Nemulțumirile turiștilor români transmise prin scrisori erau interceptate și raportate. Sursa: CNSAS

Aceasta descria și mâncarea pe care o primeau: „Masa era formată dintr-o bucățică de carne «talpă» și patru bucățele de cartofi fierți în apă simplă. Nu ai voie să ceri salată sau apă potabilă pentru că nu intră în prețul derizoriu al biletului. N-avem nici locuri la masă, trebuie să așteptăm până termină străinii și dacă venim mai târziu, s-au terminat porțiile”. Camelia din Rădăuți susținea că la fiecare pas se simte umilită și are un sentiment de rușine că este „româncă intrusă”.

„Se clatină Mafia turismului”

Într-un alt raport, întocmit de același securist șef Victor Burlacu, sunt prezentate și câteva nemulțumiri exprimate de angajați ai hotelurilor. Era anul 1976, când, condițiile meteo nu au fost foarte favorabile turismului pe litoral.

„Deoarece a fost vară foarte capricioasă, turiștii ne-au cam ocolit, în special cei străini, așa că n-am realizat planul și trebuie să facem tot posibilul ca să reușim ceva. Șeful nostru cel mare ne spune că din cauza noastră nu există turiști. Am stat de vorbă cu mai mulți oameni din alte sectoare economice și mi-au spus că și la ei e la fel”, susținea bărbatul din orașul Gheorghe Gheorghiu Dej, în prezent Ștei. 

Un angajat al ONT, la Hotelul Balada din Saturn, susținea și el că nu a fost realizat planul financiar al lunilor de vară.

„Urmează să suportăm noi consecințele. Șefului de filială i s-a reținut din salariu 1.500 de lei. Suntem curioși cât ne reține nouă. Șeful filialei propune să nu primim salariile astfel mutilate și să nu ne mai prezentăm la lucru. Un telefon din București ne anunță că un coleg de serviciu, de disperare că nu a mai primit salariul de două luni, s-a spânzurat. Se clatină Mafia turismului și fiecare încearcă să scape cum poate”, afirma angajatul ONT.

În perioada sezonului estival existau pe Litoral sute de informatori ai Securității. Mulți erau, la rândul lor, turiști, din diferite clase sociale, alții erau ghizi, în timp ce alte persoane erau „introduse” cu misiuni specifice în hoteluri. După 1989, o parte dintre aceștia au fost deconspirați, iar CNSAS a solicitat instanțelor de judecată să fie declarați colaboratori ai Securității.

Astfel, în cazul informatorului „Dănuț”, fost ghid al ONT, s-a constatat că furniza informații cu privire la colegi și la turiștii străini veniți pe litoral, referitoare la „activități îndreptate împotriva regimului comunist și care vizau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

Informatorul „Teodor” a fost racolat în anul 1980 pentru depistarea grupărilor extremist-teroriste din Germania, Italia, Spania, Turcia. Era ghid al ACR (Automobil Clubul Român) pe litoral și furniza în special informații despre grupurile de turiști străini cu care intra în contact. Ulterior, și-a extins „activitatea” și la studenții străini care veneau la studii în România.