De la 1 septembrie 2024, procesul de recalculare a pensiilor în România va aduce schimbări semnificative, având în vedere utilizarea punctelor contributive și a altor elemente esențiale în stabilirea noilor pensii.
Detaliile recalculării au fost explicate de Simona Bucura Oprescu și Daniel Baciu, oferind claritate asupra modului în care vor fi calculate pensiile și asupra impactului acestor modificări asupra pensionarilor.
Procesul de recalculare a pensiilor
Simona Bucura Oprescu a detaliat că recalcularea pensiilor nu va implica utilizarea unui „indice de corecție”. În schimb, procesul se va baza pe punctele contributive, punctele asimilate și punctele de stabilitate, obținute pentru perioadele în care persoanele au lucrat peste 25 de ani.
Totalul punctelor contributive va fi calculat raportând contribuțiile plătite la salariul mediu brut pe economie din luna respectivă. Acest punctaj va fi completat cu puncte asimilate pentru diverse situații precum studii la zi, armată, prizonierat sau detenție politică.
Ce sunt punctele contributive și asimilate?
Punctele contributive reprezintă suma contribuțiilor sociale plătite de-a lungul anilor de activitate, raportate la salariul mediu brut pe economie. Acest punctaj reflectă direct contribuțiile efectuate de fiecare angajat la bugetul asigurărilor sociale.
Pe de altă parte, punctele asimilate se acordă pentru perioadele de studii la zi (o singură dată, pentru cea mai favorabilă perioadă), armată, prizonierat sau detenție politică. De exemplu, pentru cei care au absolvit o facultate, un master și un doctorat la zi, se va acorda un punctaj suplimentar de 0,25 puncte pe an pentru aceste perioade. Aceste puncte suplimentare nu vor fi incluse în stagiul complet de cotizare, dar vor contribui la obținerea unui punctaj mai mare pentru pensie.
Puncte de stabilitate pentru perioade lungi de muncă
Pentru a încuraja și recompensa perioadele lungi de muncă, sistemul de pensii va acorda puncte de stabilitate suplimentare. Astfel, se vor acorda 0,5 puncte pentru perioadele de muncă între 25 și 30 de ani, 0,75 puncte pentru 30-35 de ani și un punct pe an pentru perioadele de muncă de peste 35 de ani. Aceste puncte suplimentare sunt menite să recunoască efortul celor care au contribuit pe termen lung la sistemul de asigurări sociale.
Rolul indicelui de corecție
Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, a explicat că recalcularea pensiilor va ține cont și de indicele de corecție de care pensionarii au beneficiat în trecut. Pensionarii care au beneficiat de un indice de corecție mare vor avea creșteri mai mici, în timp ce cei care nu au beneficiat de acest indice vor beneficia de creșteri mai mari.
Indicele de corecție a fost introdus pentru a echilibra diferențele dintre pensiile calculate în funcție de perioadele de cotizare și nivelul contribuțiilor. Acesta a avut rolul de a ajusta pensiile în funcție de evoluțiile economice și de contribuțiile individuale.
„Pensionarii care au beneficiat de un indice de corecție mare vor avea creșteri mai mici, iar cei care nu au beneficiat de indice de corecție vor beneficia de creșteri mai mari. Contează foarte mult care a fost nivelul contribuțiilor și istoricul profesional”, a subliniat Daniel Baciu.
Recalcularea pensiilor de la 1 septembrie 2024 aduce un nou mod de calcul bazat pe punctele contributive, asimilate și de stabilitate, fără utilizarea unui indice de corecție. Aceste schimbări urmăresc să reflecte mai corect contribuțiile efectuate de-a lungul carierei și să recompenseze perioadele lungi de muncă.
Prin aceste măsuri, se dorește asigurarea unei mai mari echități și sustenabilități a sistemului public de pensii, încurajând în același timp continuarea activității profesionale. Pensionarii vor putea beneficia astfel de pensii care reflectă mai precis eforturile și contribuțiile lor la bugetul asigurărilor sociale de stat.
