Curiozități despre schitul Darvari, oaza de linişte din centrul Bucureştiului

Schitul Darvari este un adevărat refugiu pentru credincioși, chiar în centrul Bucureștiului. Cei care merg aici o fac nu doar pentru slujbe și rugăciuni, dar și pentru frumusețea și liniștea locului. Află mai multe despre acest lăcaș și descoperă lucruri interesante și curiozități despre schitul Darvari.

Despre schitul Darvari

Schitul Darvari, situat în inima Bucureștiului, este o adevărată oază de liniște și frumusețe spirituală, un loc unde credincioșii găsesc nu doar refugiu pentru rugăciune, ci și un peisaj deosebit care încântă privirea. Înconjurat de ziduri groase și înalte, schitul ascunde o mică curte fermecătoare, umbrită de un tei secular ce împrăștie o aromă dulce și liniștitoare în zilele călduroase de vară. Acești arbori, martori tăcuți ai istoriei și rugăciunilor ce s-au înălțat de-a lungul decadelor, adaugă un farmec aparte acestui loc sacru.

Schitul Darvari a fost fondat în 1834 de Mihail Darvari și soția sa Elena, născută în familia Buzeștilor. Aceștia au cumpărat un teren în spatele Bisericii „Icoana” de la familia Băbeanu, ctitorii acestei biserici.

Pe acest teren, „cu cheltuiala dumnealui căminarului Mihalache Darvari, în zilele Măriei Sale Domnului Alexandru Ghica-Voievod, în 1834 August 10”, conform inscripției de la intrare, a fost construită o mică biserică de lemn, fără turlă, cu hramurile Învierii Sfântului Lazăr, Sfinților Împărați Constantin și Elena și Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

Noua biserică era destinată rugăciunii pentru membrii familiei și apropiații lor.

Curtea bisericii a fost înconjurată cu ziduri groase și înalte, iar în partea de nord și vest au fost ridicate chilii pentru preoții ce aveau să slujească în noul lăcaș.

Curiozități despre istoria schitului Dărvari

Prima comunitate monahală s-a format la Schitul Darvari, în 1835, când 12 călugărițe au fost aduse la schit pentru a oficia slujbele monahale. Maica Sofia a fost prima stareță a schitului. În acest timp, slujbele erau oficiate de preoți de mir.

În 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a emis Legea secularizării, care a dus la închiderea multor mănăstiri românești. În consecință, în 1865, călugărițele de la Darvari au fost trimise la mănăstirile Pasărea și Ciorogârla, iar schitul a fost închis.

O nouă perioadă a început la Darvari în 1869, când călugării români de la Schitul Prodromul din Muntele Athos au primit permisiunea familiei ctitorilor să se adăpostească aici în timpul trecerilor lor prin București, unde veneau pentru a strânge ajutoare. În schimb, aceștia se angajau să oficieze slujbele.

În timpul călugărilor athoniți, viața la schit a înflorit. Aceștia au organizat o mică editură misionară și o făbricuță de lumânări pentru uz propriu. Printre locuitorii schitului se numărau duhovnici înțelepți și psalți talentați, precum ieromonahul Dometie Ionescu, care a publicat în 1909 o antologie de cântări psaltice și colinde, și în 1898 o antologie de cântări compuse sau traduse de învățătorul său, Nectarie Protopsaltul.

Primul stareț din perioada călugărilor athoniți a fost schimonahul Isaia, urmat de arhimandritul Simeon Ciumandra până în 1959. Părintele Simeon Ciumandra, cunoscut pentru preocupările sale culturale, era vizitat de personalități precum poetul Tudor Arghezi și sculptorul Gheorghe Anghel.

În 1894, schitul se afla într-o stare de degradare, iar la cererea Mitropolitului Ghenadie Petrescu, familia ctitorului a efectuat reparațiile necesare. Nicolae Darvari, epitropul schitului, a renovat biserica, adăugându-i o turlă și un pridvor.

O a doua reparație majoră a avut loc între 1933 și 1934, sub îndrumarea generalului de divizie Mihail Darvari, care a reconstruit biserica în forma sa actuală. Planurile de construcție au fost realizate de arhitectul Gheorghe Simotta, iar pictura interioară de Iosif Keber.

În 1959, regimul comunist a închis schitul, iar cei 13 călugări, împreună cu starețul lor, părintele Simeon Ciumandra, au fost mutați forțat la Mânăstirea Cernica, iar schitul a devenit biserică de mir.

După 1989, au început lucrările de restaurare a picturii, supravegheate de părintele Sofian Boghiu, starețul Mânăstirii Antim. În 1992, Schitul Darvari a fost declarat „monument istoric” de către Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice.

La 31 martie 1996, , Schitul Darvari a redevenit așezământ monahal. Până în 2002, au fost refăcute chiliile deteriorate, iar clopotnița a fost reconstruită conform planurilor originale ale arhitectului Gheorghe Simotta. Acest corp, proiectat de profesorul Nicolae Vlădescu, include 9 chilii pentru monahi, trapeza, clopotnița, magazinul și un mic paraclis de rugăciune, arată site-ul lăcașului de cult.

Curiozități despre schitul Darvari – o oază de liniște în centrul Bucureștiului

Biserica, cu arhitectura sa ce îmbină armonios stilurile oltenesc și muntenesc, este un exemplu remarcabil de artă și devotament religios. Pictura interioară, realizată cu măiestrie de Iosif Keber, transformă interiorul lăcașului într-un sanctuar de culori și imagini sacre care inspiră pioșenie și meditație. Fiecare pictură spune o poveste, fiecare detaliu este un omagiu adus credinței și tradiției ortodoxe.
Biserica are și un pridvor închis care face corp comun cu restul suprafeței, având legătură cu pronaosul printr-o deschidere mare, în spațiul lui credincioșii asistând la slujbă. Este la fel de frumos pictat că și întregul spatiu al bisericii.
Curtea schitului este mică, dar foarte frumoasă, are alei și trotuare pavate, iar în partea de sud este împrejmuită cu zid înalt de cărămidă văruit în alb.
La sud de pronaos, la marginea aleii pe care se intră, este un tei secular, iar în dreapta lui o fântână pentru irigat parcul și din care pot bea apă și credincioșii pe timpul căldurilor de vară.
Ca obiecte de valoare ale bisericii sunt icoanele care au o vechime de peste 250 ani, aduse aici de la biserica comunei Strejesti – Olt, ctitorie a familiei Buzeștilor.

Unde se află schitul Darvari și ce program are

Schitul Darvari, ctitorit în anul 1834 de către căminarul Mihail Darvari și soția sa Elena, se află central în București, pe Strada Schitul Darvari nr. 3, sector 2.

Poarta schitului se deschide dimineața la ora 7.30 și se închide seara la ora 19.30.

Credincioșii care trec pragul acestui loc sfânt nu vin doar pentru a participa la slujbe, ci și pentru a se bucura de pacea și frumusețea care îl caracterizează. Este un loc unde sufletul găsește alinare, unde grija și zbuciumul vieții de zi cu zi se risipesc, lăsând loc unei liniști profunde și reconfortante.

Schitul Darvari rămâne un simbol al păcii și frumuseții, un loc unde credincioșii pot găsi întotdeauna o clipă de răgaz și reflecție.

Sursă foto – schituldarvari.ro

Please follow and like us: