:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/07/cutremur1.jpg)
În noaptea de sâmbătă spre duminică, un cutremur s-a produs în zona seismică Vrancea, al 11-lea produs în această zonă, de la începutul lunii iulie. Seismul a avut o magnitudine de 2,5 şi s-a produs la o adâncime de 91,5 km.
Al 11-lea cutremur produs în Vrancea în luna iulie
Cutremurul s-a produs la ora 03.22.57, iar cele mai apropiate oraşe de epicentru au fost: Focşani – 39 km, Sfântu Gheorghe – 72 km, Buzău – 75 km, Bacău – 83 km, Bârlad – 86 km şi Braşov – 88 km.
Cutremurul de din noaptea de sâmbătă spre duminică vine la doar o zi de activitate seismică intensă pe teritoriul României, cu trei cutremure în mai puţin de 12 ore, în trei regiuni diferite, cel mai mare dintre ele, cu magnitudine 4, produs în Dobrogea.
De altfel, cutremurul din Dobrogea a fost cel mai mare consemnat pe teritoriul României în luna iulie. Cât priveşte activitatea seismică din Vrancea, aici s-au înregistrat de la începutul lunii 11 seisme, cel mai mare având magnitudinea 3,6.
Primul cutremur pe teritoriul României, datat în 1471
INFP ne iformează cu privire la istoricul cutremurelor care au avut loc pe teritoriul ţării noastre, iar cea mai veche referință a unui seism care a avut loc aici este pentru un cutremur din anul 455. Totuşi, cel mai vechi dintre cutremurele care au o dată certă este unul produs pe 29 august 1471.
Seismul a avut o magnitudine estimată de 7,5 şi a fost resimtit în Moldova, Crimeea, Transilvania şi Ţara Românească. Conform Cronicii Manastirii Melk (Austria), aproape toate casele din Braşov, toate coşurile şi o mare parte a zidurilor cetăţii au fost distruse.
“Cutremurul s-a simţit puternic şi în Moldova, pâna la Cetatea Albă (Odessa) de la Nistru, la Caffa (în Crimeea) iar cetatea voievodului Radu cel Frumos din Ţara Românească s-a prăbuşit de tot”, amintesc cei de la INFP.
Tot o magnitudine estimată de 7,5 a avut şi un cutremur produs aproape o jumătate de secol mai târziu, pe 24 noiembrie 1516. Şi acest seism a produs pagube în Braşov, unde s-au dărâmat mai multe case, dar şi o parte a zidului de incintă al oraşului, însă sunt dovezi ca s-ar fi simţit şi la Suceava.
“Conform Cronicii lui Hutter, la 19 noiembrie 1523, la Medias „a fost cutremur atât de mare încât au cazut turnuletele de pe Casa Sfatului”, s-a prabusit bolta corului si stalpul de sustinere, situat la sud de altar, la biserica evanghelică din Sebeş”, mai arată cei de la INFP, în istoria lor asupra cutremurelor de pe teritoriul României.
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/profesorul-de-la-colegiul-sava-vizat-de-noi-acuzatii.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/andrei-nicolescu-bogdan-lobont-dinamo-scaled-e1726146239796.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/o-parte-dintre-cei-12-nativi-europeni.jpg)
