Cuvintele pe care limba română nu le poate traduce. Sunt folosite des în alte țări, dar românii nu au corespondent și nu le pot înțelege

Cuvintele pe care limba română nu le poate traduce. Sunt folosite des în alte țări, dar românii nu au corespondent și nu le pot înțelege

Dacă în momentul când citiți o carte dați peste un cuvânt străin, dintr-o altă limbă, și pe care nu-l puteți înțelege, cu siguranță face parte din categoria celor care nu pot fi traduse în limba română. De altfel, și noi avem cuvinte care nu pot fi traduse în alte limbi.

Ce cuvinte nu pot fi traduse în limba română

Multe cuvinte din limbile fiecărui popor și-au păstrat forma inițială. S-a observat asta încă de la finalul secolului al XX-lea, când UNESCO realiza un Dicționar internațional de termeni literari, care conținea cuvinte din diferite limbi ale lumii.

În același dicționar apare că în limba română nu sunt traductibile trei cuvinte: ”dor, ”doină” și ”colindă”. Însă, asta nu înseamnă că nu pot fi și explicate celor dornici să ne cunoască limba și inclusiv dialectele specifice fiecărei regiuni  ale țării, care dau mari bătăi de cap străinilor.

Însă, cele trei cuvinte românești intraductibile nu ar fi singurele potrivit marelui filosof, poet și eseist român, Constantin Noica. Acesta a susținut tot timpul că ar fi trebuit incluse pe listă și ”lămurire”, ”sinea”, ”întru” și ”împielițare”.

Cuvintele intraductibile sunt mai explicite pentru obiceiurile unui popor

Scriitorul Salman Rushdie susține că pentru a înțeleg cât mai bine o țară, o societate, cel mai bine este să te uiți la cuvintele sale intraductibile. Chiar dacă nu au o traducere anume, ele pot fi explicate și asemănate de cel curios cu un cuvânt anume.

Dincolo de cele menționate, iată câteva cuvinte pe care limba română nu le poate traduce. Unul dintre ele este în limba japoneză, ”bakku-shan” și se referă la acel moment când vezi o femeie care pare drăguță doar din față, nu și din spate.

Un alt cuvânt este în limba poloneză, ”dozywocie”, care se referă la a încheia un contract parental cu copiii, prin care se garantează sprijinul acestora pe tot parcursul vieții. Ai auzit de ”duende”? Provine din limba spaniolă, iar în primă fază era utilizat cu alt scop.

”Duende” se folosea inițial pentru a descrie o entitate misterioasă, mitică, adică un spirit care posedă oamenii și creează sentimentul de venerație. Pe parcurs, sensul s-a alterat, iar acum face referire la puterea enigmatică a unei opere de artă.

Pentru pasionații de limba turcă, aflați că termenul ”gumusservi” nu poate fi tradus în limba română, dar prin el se poate înțelege un fenomen nocturn, acel moment când lumina lunii se reflectă în luciul apei și creează un peisaj cuprins de magie.

Please follow and like us:
Pin Share