David Endt a lucrat 40 de ani la Ajax și a împărțit vestiarul cu Johan Cruyff. Interviu înainte de România – Olanda: „Mi-e puțin frică de meciul ăsta”. Exclusiv

David Endt a lucrat 40 de ani la Ajax și a împărțit vestiarul cu Johan Cruyff. Interviu înainte de România – Olanda: „Mi-e puțin frică de meciul ăsta”. Exclusiv

David Endt a fost ofițer de presă și team manager la Ajax Amsterdam o viață. Fostul oficial al „lăncierilor” a oferit un super interviu pentru FANATIK înainte de meciul România – Olanda. Povești fabuloase despre echipa de aur a Olandei, cum l-a întâlnite pe Hagi și amintiri cu Bogdan Lobonț, Cristi Chivu, Nicolae Mitea sau George Ogăraru.

David Endt, fostul team manager al lui Ajax, interviu pentru FANATIK înainte de România – Olanda: „Mi-e puțin frică de meciul ăsta”

David Endt este o adevărată enciclopedie fotbalistică și are o memorie de fier deși a ajuns la 70 de ani. Crescut la academia lui Ajax, a făcut parte din marea echipă antrenată de românul Ștefan Kovacs. Nu a reușit să debuteze însă niciodată pentru echipa mare din cauza unei accidentări grave.

Și-a dedicat însă întreaga viață lui Ajax, unde a fost ofițer de presă și team manager până în 2013. Este jurnalist sportiv, a scris nu mai puțin de 13 cărți despre fotbal și a apărut în documentarul despre Zlatan Ibrahimovic („Becoming Zlatan”). A urmat o discuție savuroasă care s-a întins pe parcursul a aproape o oră și jumătate.

David Endt a ajuns la prima echipă a lui Aja în 1974, când românul Ștefan Kovacs era antrenor

Ați crescut la academia lui Ajax Amsterdam și ați ajuns la echipa mare în 1974, perioada de glorie a echipei…

– Nu pot să îmi mai aduc aminte! A trecut prea mult timp (n.r. umor tipic olandez). Da, am crescut la academia lui Ajax, apoi am ajuns la echipa a doua a clubului și în 1974 am ajuns la echipa mare a lui Ajax. O mare mândrie.

Ați suferit o accidentare însă foarte gravă…

– Chiar ești foarte bine informat! Da, accidentarea acea mi-a ucis cariera de fotbalist din păcate. În acei ani era foarte greu să ajungi la prima echipa și apoi să joci. Ajax era la cel mai înalt nivel din istorie și foarte mulți jucători erau la echipa națională a Olandei. Era aproape imposibil să intri în primul unsprezece la acea vreme.

„Fotbalul total a fost ceva cu totul nou și complet diferit care a schimbat definitiv acest sport”

Perioada „totaal voetbal” (n.r. fotbalul total)…

– Da. Am fost crescuți în această filosofie. Chiar dacă nu am ajuns niciodată un mare fotbalist, ulterior mi-am dat seama cât de importantă a fost această perioadă și experiență pentru mine. A fost extrem de spectaculos și acele meciuri au ajuns să fie cunoscute peste tot în lume. A fost ceva cu totul nou și complet diferit, care a schimbat acest sport definitiv.

Cum a fost contactul cu prima echipă?

– Îmi aduc aminte când eram la echipa secundă. Jucam fundaș dreapta și făceam meciuri școală cu prima echipă. Jucam în aceeași filosofie și am fost crescuți în același fel.

Putea să joace în marea echipă a lui Ajax? „Am avut deseori meciuri la prima echipă”

Dacă nu era acea accidentare ați fi putut să jucați la prima echipă a lui Ajax? 

– E o întrebare la care nu știu dacă aș putea să ofer vreodată un răspuns. Am jucat în perioada de pregătire, înainte de startul sezonului. Am avut deseori meciuri în prima echipă și era ceva de necrezut. La început nu îți imaginezi că ai putea fi parte dintr-o asemenea echipă. Dar să te antrenezi și să joci cu asemenea jucători îți ridică și ție substanțial nivelul de joc și conștientizezi brusc că joci alături de jucători fabuloși și fără prea multe dificultăți.

Normal că te gândești apoi că dacă aș fi rămas într-o formă fizică bună, dacă nu aș fi fost scos din circuit, aș fi reușit să joc pentru prima echipă. Dar nu am niciun regret și nici măcar nu pot să spun că mă doare sau că e ceva peste care n-am putut să trec niciodată. A fost o experiență minunată, am învățat foarte multe și pe teren și în afara lui. Mereu am avut ochii larg deschiși și urechile chiulite. M-a ajutat în restul carierei mele și să înțeleg nu doar fotbalul, ci și oamenii.

L-ați avut avut antrenor pe Ștefan Kovacs. Ce vă aduceți aminte despre el? 

– Da, era un antrenor extrem de spectaculos. Și noi cei mai tineri eram în contact cu el. Stefan era în primul rând un gânditor, un filosof al jocului, dar în același timp și un antrenor excelent. Punctul său forte a fost însă că a știut exact ceea ce avea nevoie Ajax la momentul respectiv, când a venit în 1971.

A simțit talentul pe care echipa îl avea deja și că nu trebuie să fie ca un chirurg cu un bisturiu în mână. Trebuie să exploateze talentul jucătorilor și să le ofere libertate, dar în același timp să îi responsabilizeze. Așa a reușit să scoată tot ce e mai bun de la jucători. Era un foarte bun psiholog, în antiteză cu Rinus Michel, fostul antrenor din perioada 1965-1971, care era un om foarte dur. Jucătorii l-au urât pentru că era atât de aspru.

Amintiri cu Ștefan Kovacs: „Știa să se facă plăcut, însă putea să facă antrenamente epuizante, în care jucătorii își atingea limitele”

Ce avea atât de special un antrenor român? 

– Stefan Kovacs știa însă să se facă plăcut. Avea un zâmbet larg, extraordinar, foarte echilibrat și asta a fost un alt punct forte al său. Îmi aduc aminte că mă lăsa la stadion uneori sau în alte rânduri venea pe jos ori era adus de un taxi. Era zâmbitor cu toată lumea, dar putea să fie și dur atunci când era nevoie.

Când simțea că jucătorii își pierd concentrarea ține antrenamente istovitoare, unde jucătorii se întâlneau cu propriile limite. Realizezi că aveai impresia că poți juca fotbal și venea un exercițiu unde nu puteai să faci față. Era prea mult. Așa le ridica nivelul din punct de vedere mental. La acel moment Johan Cruyff și Piet Keizer erau liderii echipei. Era un antrenor inteligent și știa că trebuie să îi implice în planurile sale pe acești jucători.

A fost un antrenor genial sau a avut jucători extraordinari? 

– Mai târziu toată lumea a spus că jucătorii erau liderii. Dar Kovacs a fost extrem de abil și inteligent încât să le ofere libertate, ceea ce alți antrenori nu au făcut. În caz contrar nu ar fi reușit aceste performanțe. Este unul dintre antrenorii cei mai prețuiți și respectați din toată istoria lui Ajax. Unii oameni poate au uitat asta. În cei trei ani petrecuți la Ajax a reușit să câștige atât de multe trofee și distincții. Asta îl face unul dintre cei mai buni antrenori pe care i-am văzut.

Unii o spună: ‘Da, e foarte ușor când ai asemenea jucători!’. Dar lucrurile nu stau chiar așa. Fotbalul nu e chiar atât de simplu. Tocmai pentru că sunt atât de buni trebuie să știi să ții vestiarul și să creezi o echipă. Să fii dulce cu ei, dar în același timp să îi biciuiești. Ștefan Kovacs a găsit echilibrul perfect.

Rana fotbalului olandez care nu se va închide niciodată: „Este cea mai mare frustrare că am pierdut 2 finale”

Nu e dureros pentru voi olandezii că nu ați reușit să câștigați niciun titlu mondial în acea perioadă? 

– Este cea mai mare frustrare a fotbalului olandez pentru că am avut o generație extraordinară, de top și la nivel de cluburi și la echipa națională. Am pierdut două finale de Campionatul Mondial (1974, 1978), iar în 2010 am pierdut-o pe a treia. Este o experiență traumatizantă pentru Olanda. Era tipic pentru Johan Cruyff să spună când era confruntat pe acest subiect: ‘Da, am pierdut două finale, dar am lăsat cea mai frumoasă impresie. Un stil nou de joc, un fotbal modern’. Dar toată lumea știe că trebuie să câștigi trofee. Și dacă nu o faci e dureros.

E mereu o presiune pe naționala Olandei din cauza acelor performanțe? 

– Realizările și performanțele din acea perioadă sunt mereu umbrite de situația actuală. Orice echipă pe care Olanda o va avea va fi comparată cu acea generație. Nu se va schimba asta niciodată. Chiar în 1988 când am câștigat Campionatul Europea în finala cu Uniunea Sovietică, echipa de referință a rămas cea din 1974.

Iar asta face totul și mai dificil pentru noua generație de jucători pe care o avem. Lor nu le pasă de ceea ce s-a întâmplat în 1974! E Evul Mediu pentru ei. Dar sentimentul la nivel național rămâne și asta se vede și în presa olandeză. Sunt comparați tot timpul cu generația de aur a lui Johan Cruyff. Deci pentru nu e și un lucru bun, dar și negativ în același timp. A rămas această ștampilă.

Marea problemă a Olandei la EURO 2024: „Au arătat doar jumătate din potențialul real al echipei”

Care e obiectivul naționalei Olandei la EURO 2024?

– Te uiți la jucătorii pe care îi ai, forma și talentul pe care îl posedă și apoi compari cu celelalte echipe. Ne uităm la Franța, Italia, Anglia, Spania, Portugalia și te gândești. Poate avem o șansă să câștigăm trofeul dacă avem noroc. Dar doar cu puțin noroc (n.r.râde).

E un mare minus absența lui Frenkie de Jong? 

– Ceea ce au arătat în primele trei meciuri cred că e doar jumătate din potențialul real al echipei. Marea problemă a naționalei Olandei e absența lui Frenkie de Jong și a lui Koopmeiners. Nu au înlocuitori pentru ei. Ei creau o linie de mijloc foarte puternică. Împreună ofereau un echilibru excelent echipei, nu e vorba de calitatea lor, ci și de caracterul lor. Sunt foarte puternici, blochează atacurile și în același timp pot marca.

De Jong e foarte inteligent în joc. Ei ar fi fost ideali la mijlocul terenului. Deci trebuie să țineți cont că nu jucăm cu cea mai bună echipă și ne lipsesc doi jucători esențiali chiar în axul central, într-un punct esențial al echipei. Orice victorie pe care o reușim de acum încolo e un bonus.

David Endt: „Cred că jucătorii voștri sunt puțin subestimați”

Ce părere aveți despre meciul cu România? 

– Cred că va fi foarte, foarte dificil să jucăm împotriva voastră. România a arătat forță la nivel de joc colectiv din ceea ce am văzut și aveți și câțiva jucători buni. Cred că jucătorii voștri sunt puțin subestimați. Noi credem că suntem puternici pentru că suntem Olanda. Nu e de ajuns numele. Și alte echipe pot juca fotbal. Uite cum a fost eliminată Italia de Elveția. Iată, o echipă fără prea multe vedete, care a reușit să se califice cu un joc colectiv bun.

Și România a luat 4 puncte Elveției în preliminarii…

– Pentru Olanda lucrurile stau exact invers. Sunt mulți jucători buni, dar nu îndeajuns de buni ca să fie sclipitori. Le este foarte greu să creeze o echipă și să aibă un joc colectiv bun. Sunt un pic îngrijorat din cauza asta, mai ales că România a învins Elveția în ultimul meci din grupă. Ăsta e un alt semnal că nu trebuie să vă subestimăm, pentru că aveți și voi jucători buni.

Și-l aduce foarte bine aminte pe Răzvan Marin de la Ajax: „Nu a avut noroc, dar a arătat calitate”

Pe cine ați remarcat? 

– Pe unul dintre ei îl știu bine. Mă refer la Răzvan Marin. A jucat pentru o perioadă scurtă la Ajax. Nu a avut noroc, dar a arătat că are calitate. Și e un jucător care își pune cel mai bine calitățile în slujba echipei, când există un joc colectiv bun. E un jucător de travaliu, dar are totuși și calități ofensive. Drept dovadă a reușit să marcheze două goluri la turneul final. Cred că e un jucător care arată foarte bine ce posibilități are echipa României.

Andrei Rațiu a jucat de asemenea în Olanda…

Da, a jucat la ADO Den Haag o perioadă scurtă, însă nu și-a arătat calitățile acolo. Cred că pentru unii jucători atmosfera și spiritul echipei este foarte important pentru a putea da tot ce au mai bun. Sunt convins însă că experiența în Olanda l-a ajutat și acum a ieșit în evidență pentru că a ajuns la maturitate, e mai puternic și dă tot ce are mai bun acum.

Olanda, sub nivelul arătat la Mondialul din Qatar unde a fost eliminată dramatic în sferturi de Argentina: „Nu joacă pentru echipă”

Credeți că Olanda are un nivel mai scăzut față de Campionatul Mondial  din 2022, unde a fost eliminată cu greu de Argentina la penalty-uri în 2022? 

– Cred că actuala echipă nu este la fel de bună. Dar asta și datorită jucătorilor care lipsesc. Am însă sentimentul că o parte dintre jucători sunt prea individualiști. Nu joacă pentru echipă. La turneele finale e important să lupți pentru cel de lângă tine, să fii o echipă, nu să joci doar pentru tine. Uneori trebuie să suferi din greu și să tragi pentru cel de lângă tine. Asta e ceea ce lipsește acestei echipe.

van Dijk nu mai joacă nici el la fel de bine în ultimul timp și e foarte criticat de presă. A făcut ceva greșeli dar timp de ani buni a arătat că e un jucător de top și e punctul forte al echipei. Se pune presiune prea mare pe umerii săi și lumea așteptări prea mari de la el, iar asta îl afectează. Nu e nicio coincidență că a jucat atât de bine la Liverpool. Oamenii au tendința să uite asta și acum l-au făcut praf. Cred că spiritul și atmosfera la echipă nu e cel mai bun și mi-e teamă că vom fi pedepsiți de România pentru asta.

Ce jucători ați remarcat la naționala Olandei?

– Sunt jucători buni precum Memphis Depay, care e un jucător periculos. Trebuie să stați cu ochii și pe Gakpo de asemenea. Dar cred că în acest moment joacă la doar 70% din potențialul său. Și mă întorc din nou mentalitatea pe care o avea Johan Cruyff. El nu era niciodată mulțumit cu un joc bun. Voia să fie exponențial, să decidă jocul, să tragă echipa după el.

Deci nu trebuie să se mulțumească nici ei cu puțin. Nu, trebuie să influențezi jocul întregii echipe. Asta e ceva care îi lipsește lui Depay. E prea autosuficient. Îi lipsește mentalitatea asta. La Campionatul Europan trebuie să livrezi și să demonstrezi în fiecare meci. Asta cred că le lipsește multor jucători din naționala Olandei. Sunt prea egoiști, nu sunt jucători de echipă.

Îl cunoaște foarte bine pe Ronald Koeman din perioada Ajax: „Sunt convins că e nefericit cu mentalitatea unor jucători”

Ce poate face Ronald Koeman în această privință? Îl cunoașteți din perioada în care a jucat și a antrenat Ajax…

– L-am văzut încă de când era doar un puști la Ajax, avea 20 de ani și cum s-a transformat într-un fotbalist de top. Calitatea lui principală a fost că era 100% profesionist. Din toate punctele de vedere. A dat totul pentru a fi cel cât mai bun. Asta s-a întâmplat și în 1988 cu echipa națională a Olandei, dar și la Ajax, unde a câștigat Liga Campionilor.

S-a întors apoi la Ajax ca antrenor între 2001 și 2005. Cum era la începutul carierei?

– A avut această mentalitate de învingător. Îl cunosc foarte bine și din perioada în care a antrenat Ajax (2001-2005) și era la începutul carierei de antrenor. Atunci eram ofițer de presă la Ajax. E foarte greu să faci tranziția asta de la jucător la antrenor. E o altă meserie. Ești într-o postură total diferită, trebuie să iei decizii dure și să te impui în fața jucătorilor.

Sunt convins că e neferict cu mentalitatea și psihicul unor jucători. Sunt mulți care pot să ofere mai multe și pe care ar putea să se bazeze. A încercat să se adapteze. I-am văzut reacțiile și sunt lucruri care nu s-ar fi întâmplat niciodată când el era jucător. Știe însă că nu poate să facă prea multe în această privință. Nu cred că poate să facă mai mult decât să discute cu ei și să le ceară mai mult. Are nevoie să se poată baza pe jucători în momentele cheie. Sunt sigur că e dezamăgit de asta pentru că e foarte dificil să schimbi această stare de fapt.

„La nivel de presă ar fi un dezastru ca Olanda să fie eliminată de România”

Ar fi un dezastru pentru Olanda să fie eliminată de România? 

– Cred că la nivel de presă ar fi un dezastru. Depinde cum se desfășoară meciul. Poate România va câștiga pe merit. Însă cu siguranță ar fi o mare dezamăgire pentru toți olandezii indiferent de cum ar arăta jocul. Dacă vor pierde vor fi linșați de presă.

E posibil să plece și Ronald Koeman în această situația? 

– Cred că există și posibilitatea să se întâmple asta. Poate va recunoaște că nu poate face nimic mai bun de atât cu echipa asta, dar nu cred că va renunța singur. Nu e genul care să dea înapoi. Pretențiile sunt mereu ridicate când vine vorba de Olanda.

L-a întâlnit pe Hagi în perioada când juca la Steaua: „Era doar un puști, dar puteai să îți dai seama că era un jucător foarte bun”

Olanda l-a avut pe Cruyff, noi l-am avut pe Hagi. Acum pe Ianis…

– Îmi aduc aminte de el. L-am întâlnit în 1987, la un an după ce Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni. Eram în Belgia, unde Steaua a făcut un turneu de pregătire. Era doar un puști de 17 ani. Puteai să îți dai seama însă de atunci că era un jucător foarte bun. A demonstrat-o ulterior și e un tip de jucător pe care olandezii îl iubesc datorită creativității și fanteziei.

Știu că acum mai bine de 10 ani l-a adus pe fiul său la Ajax. Nu a fost oprit, însă chiar de atunci puteai să vezi că are calitate și potențial. Avea o abilitare naturală în stilul său de joc. A fost foarte dificil pentru el să fie fiul lui Gheorghe Hagi. Pare însă că a depășit acest obstacol.

Cum sunt văzuți jucătorii români în Olanda? 

– Românii sunt talentați și se adaptează stilului de joc al olandezilor. Întotdeauna ați avut calitate tehnică și foame de fotbal și rezultate. Am văzut asta și la Cristian Chivu când a venit la Ajax. Era foarte talentat, dar avea în primul rând o mentalitate extraordinară. Era un lider înnăscut.

David Endt ține în continuare legătura cu Bogdan Lobonț: „Un caracter special”. Era la Ajax când FCSB îi elimina la penalty-uri

Dar Bogdan Lobonț? 

– Am văzut asta și el. Un caracter special și sunt și acum în contact cu el. Îi urez mult succes ca antrenor. Ceea ce am descoperit la jucătorii români e că iubesc cu adevărat fotbalul, le place jocul cu mingea și mereu vor exista talente. Steaua, spre exemplu, era o echipă extraordinară. Nu degeaba a câștigat Liga Campionilor.

Erați team manager în 2013, când Steaua a eliminat-o pe Ajax din Europa League…

– Da, eram încă la Ajax. În apărarea noastră, nu aveam o echipă foarte bună la acel moment, dar Steaua chiar și la Amsterdam a jucat destul de bine și am fost eliminați la București. Îmi aduc aminte… Pentru Ajax e mereu dificil să joci împotriva unor astfel de echipe care sunt extramotivate să câștige în fața unui club de talie europeană. Suntem Ajax, nu suntem FC Zurich. Numele de Ajax înseamnă ceva pentru adversarii noștri.

Îmi aduc aminte că am venit la București și am fost la vechiul stadion din Ghencea pentru că e vorba de istorie. Țin minte că am mers acolo și acum este o unitate militară. Aveam cu mine camera sa fac poze cu stadionul și era o statuie cu jucătorii de rugby care au fost uciși la Revolție. A fost emoționant. Și a venit la mine un militar și m-a întrebat: ‘Ce faci aici? Nu ai voie să faci poze!’. I-am arătat pozele și m-a lăsat apoi să plec. De asemenea în Olanda numele de Steaua înseamnă ceva.

David Endt, explicații pentru eșecul lui Mitea la Ajax: „Juca din instinct. Era foarte intuitiv. E păcat”

Ce vă aduceți aminte de Nicolae Mitea? De ce nu a reușit la Ajax? 

– Avea calități extraordinare. Era un jucător cu fantezie. Era foarte rapid cu mingea la picior și putea să își depășească și adversarii. Era un jucător care nu avea nevoie să gândească prea mult, juca din instinct. Era foarte intuitiv. Asta era arma lui principală.

Am tot încercat cu toții să vorbim cu el, asculta, dar părea că nu înțelege. Nu putea să își limpezească mintea. Era și foarte tânăr. Nu vreau să fiu înțeles greșit, dar putea avea nevoie de mai multă inteligență ca jucător. E păcat, pentru că uneori făcea lucruri foarte ciudate și jucătorii râdeau de el. Dar cu toate astea era un băiat bun.

I-a fost greu să se adapteze?

– Vorbea foarte puțin engleză și italiană, olandeză deloc. Era dificil să comunicăm cu el. Avea nevoie să facă totul conștient, nu să joace doar din instinct. Sunt foarte curios cum o duce acum. Nu am mai ținut legătura cu el. Sper să îl va citi ăsta și vreau să îl salut pe această cale.

Mereu ne-am temut că s-ar putea întâmpla ceva cu el. Să joci fotbalul nu e doar despre picioarele tale, ci mai mult despre cap. Oricum, îmi aduc aminte de el și am un zâmbet pe față pentru că l-am plăcut mereu. Era însă destul de naiv la multe capitole, dar în același timp nu prea avea încredere în oamenii din juru lui. Erau foarte puține persoane în care avea cu adevărat încredere și asta i-a influențat de asemenea mintea. Nu pot fi însă cu toții staruri… Nu e ușor să reușești la Ajax.

David Endt a avut o relație specială cu George Ogăraru: „Era atât de mândru că joacă la Ajax”

Cu George Ogăraru ce relație ați avut?

– Una foarte specială. Ce m-a șocat atunci când s-a transferat e că era extrem de mândru că joacă la Ajax. Am petrecut multe ore împreună în încercare de a-i găsi o locuință în Amsterdam. Era atât de fericit că joacă pentru acest club. Și asta nu avea nicio legătură cu banii, ci cu ideea romantică de a juca la un club cu istorie extraordinară și unul dintre cele mai bune din lume. Era extrem de motivat. Era un profesionist și a reușit. George vorbea foarte bine italiană și engleză și a fost mult mai ușor să se adapteze.

Ne-am distrat foarte mult împreună, chiar dacă nu a mers întotdeauna așa cum și-a dorit la Ajax. A fost mereu însă pozitiv, chiar și atunci când era pe banca de rezerve. Era un familist convins și avea o inimă foarte bună. Am avut o relație extraordinară și poate într-o zi se va întoarce la academia lui Ajax. E un om inteligent și foarte deschis la minte. Știe mai bine decât foști colegi olandezi ce înseamnă Ajax. Același lucru îl cred și despre Cristian Chivu.

David Endt: „Este o rușine că Ajax are doar 2 jucători la națională. Ne-am scufundat în ultimii 2 ani”

Olanda are în lot doar doi jucători de la Ajax. Nu e prea puțin? 

– Este o rușine. Ajax a fost întotdeauna echipa cu cei mai mulți jucători în echipa națională. Într-un fel este scandalos, dar e un indicator care arată cât de mult ne-am scufundat în ultimii doi ani. Dar această prăbușire are loc de fapt de cam 5-6 ani. Să pierzi identitatea clubului ne-a făcut să pierdem teren și de asemenea jucătorii de calitate. Când pierzi asta, adevăratul jucător pe care Ajax dorește să îl formeze nu va apărea. Să îi văd la națională doar pe Bergwijn și Brobbey mă face să îmi fie rușine. Înseamnă că ceva chiar a mers cu adevărat prost. Nu poate fi posibil așa ceva.

Olandezii ne-au creat coșmaruri și în finala Cupei Campionilor…

– Da, AC Milan avea atunci o echipă fantastică cu van Basten, Rijkaard și Gullit. Jucau fantastic și la echipa națională. Asta arată care era nivelul fotbalului olandez la acea vreme. Steaua a avut ghinionul să întâlnească cea mai puternic echipă de la acel moment.

De ce jucătorii români nu mai evoluează în campionatul Olandei

Lipsește asta Olandei în acest moment? Nu există niciun jucător foarte valoros…

– Așa este. Dar e valabil pentru toate echipele. Nu mai sunt jucători extrem de valoroși. Italia nu mai are niciun star. Cred că asta este se datorează faptului că fotbalul s-a schimbat și este mult mai fizic și tactic. Însă frumusețea fotbalului stă în alte lucruri. Văd foarte puțin jucători tehnici și de calitate. E mare păcat.

De ce credeți că niciun jucător român nu mai evolează în Eredivisie?

– Olandezii nu au ochi pentru campionatul României. Acum nu mai sunt foarte mulți jucători români care să joace în străinătate și care să fie un exemplu, să atragă atenția cluburilor din Olanda.

În concluzie, cum credeți că va arăta duelul dintre România și Olanda? 

– Cred că va fi un meci echilibrat. Olanda își va căuta identitatea, dar e greu să faci asta într-un singur meci. E foarte greu pentru că olandezii critică echipa. Jucătorii vor să demonstreze contrariul, dar în același timp e o povară pentru ei. Eu cred că dacă România va juca cu încredere poate învinge Olanda. Eu sunt puțin pesimist, însă voi susține Olanda. Mi-e puțin frică însă de meciul ăsta.