Guvernul condus de Donald Tusk nu ia în calcul transferarea în Ucraina a unor unități de apărare aeriană. ”Nu avem deloc în discuție așa ceva în Polonia. Nu există posibilitatea ca Polonia să trimită vreun sistem de apărare aeriană în altă țară”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe, Pawel Wronski. Însă Polonia ia in calcul folosirea sistemelor de apărare aeriană din țară pentru a doborî rachete deasupra teritoriului ucrainean, a spus același oficial. ”Chestiunea este studiată din punct de vedere legal și tehnic, însă nu există decizii în această privință”, a spus Wrosnki, pentru Ukrinform, adăugând că guvernul de la Kiev a făcut solicitări în acest sens.
În Statele Unite, secretarul de Stat Antony Blinken îi cere președintelui Joe Biden să reducă restricțiile impuse Ucrainei pentru folosirea armamentului american împotriva țintelor din Rusia. Președintele Zelenski a fost obligat să se angajeze că nu va folosi acest armament pentru a ataca Rusia, pentru ”a evita al Treilea Război Mondial”. Însă, scrie The New York Times, ”consensul din jurul acestei politici începe să dispară” și au loc discuții despre relaxarea interdicției, pentru ca Ucraina să lovească bazele ruse aflate în apropierea graniței. Secretarul de Stat a început să facă presiuni în acest sens după vizita sa la Kiev de la începutul acestei săptămâni, motivul fiind că Rusia a deschis un nou front, în regiunea Harkov, folosindu-se în special de rachete lansate din imediata apropiere a frontierei. Pe de altă parte, Ucraina folosit baze din Harkov pentru a lovi ținte din Rusia, folosind, în mod oficial, armament ucrainean.
La sud, în regiunea Rostov, Rusia a început exerciții militare pentru simularea unui atac cu arme nucleare tactice, scrie The Guardian. Este reacția Rusiei la amenințările din Vest privind implicarea aliaților NATO în conflictul din Ucraina. Președintele Vladimir Putin a ordonat desfășurarea acestor exerciții la începutul lunii mai, ca avertisment adresat Occidentului pentru a nu escalada tensiunile. Avertismentul ar viza în primul rând Marea Britanie, după ce ministrul de Externe David Cameron a declarat că Ucraina are dreptul să folosească armele britanice pentru a ataca ținte din Rusia.
Acest joc al avertismentelor s-a extins și în nord, la Marea Baltică. Marți, 22 mai, pe site-ul Ministerului rus al Apărării a apărut textul unui decret care arăta că actuala frontieră din Marea Baltică trebuie să fie revizuită, pentru că a fost stabilită în 1985, pe baza unor hărți nautice care acum nu mai sunt folosite. Actuala frontieră ”nu mai permite stabilirea graniței apelor teritoriale ale Rusiei și nu ia în calcul practica stabilirii directe a acestor limite de către alte state”, se arată în textul decretului. Schimbarea granițelor în Marea Baltica ar fi urmat să aibă loc în ianuarie 2025. Imediat au apărut proteste din partea Letoniei, Lituaniei, Finlandei. După o zi, agențiile ruse de presă au dezmințit că Ministerul Apărării ar lua in calcul schimbarea granițelor maritime. La fel a făcut și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Proiectul de decret a dispărut imediat de pe site-ul Ministerului de Externe rus.
Pe fondul acestor evoluții care arată că situația escaladează rapid în Ucraina, ministrul britanic al Apărării a luat în colimatorul Vestului și China, spunând că ”China livrează acum sau va livra ajutor letal pentru ca Rusia să-l folosească în Ucraina”. Este o acuzație nouă și gravă, pentru că ar însemna că Beijingul încalcă o linie roșie a Vestului. China ajută economia rusă luând locul lanțurilor de producție și aprovizionare orientate către Occident, iar o parte din acest ajutor oferit Rusiei ia și forma produselor cu dublă utilizare – civilă și militară. Însă, până acum, ajutorul direct cu bunuri militare letale a fost o ”linie roșie”, a cărei încălcare ar duce la impunerea de sancțiuni de către UE și SUA.
Însă asemenea noi sancțiuni împotriva Chinei ar fi fie ineficiente, fie ar împărți economia mondială în două tabere – blocul statelor care le vor respecta și blocul statelor care le vor încălca. Recent FMI a avertizat că este aproape imposibil de calculat ce daune vor produce economiei mondiale asemenea sancțiuni secundare impuse Chinei, dacă ele vor fi cu adevărat eficiente. Despre riscul unei bifurcări globale vorbește și fostul ministru german de Externe Joschka Fischer, într-un comentariu publicat de Project Syndicate. ”Părți mari din Sudul Global vor trece în tabăra blocului autoritar nord-asiatic, în special din cauza greșelilor făcute în trecut de Vest și a modului în care Vestul a ignorat aceste țări”. ”Strategii și oficialii de la Washington și-au dat seama că reconfigurarea actuală a ordinii mondiale privește în primul rând rolul Americii – și viitoarea ei poziție – ca superputere. Cu noua cursă pentru a obține dominația în inteligență artificială și alte tehnologii ale viitorului, acest proces nu are de-a face doar cu geopolitica, ci și cu inovația, economia, migrația și educația. Rivalitatea dintre două sisteme fundamental diferite a ajuns să se manifeste la toate nivelurile afacerilor internaționale”, scrie Joschka Fischer.
La bifurcarea lumii și la fracturarea Vestului contribuie și războiul din Gaza, în special după decizia Tribunalului Penal Internațional de a cere mandate de arestare pentru trei lideri Hamas, dar și pentru premierul Israelului și ministrul Apărării. UE s-a scindat: Belgia, Spania și Irlanda susțin demersul curții internaționale (Spania, Irlanda și Norvegia au anunțat și că vor recunoaște statul Palestina); Franța a avut aceeași poziție, însă apoi a introdus multe nuanțe; Italia și Austria s-au opus instanței internaționale; liderul naționalst olandez Geert Wilders (ajuns pentru prima dată la guvernare în urma înțelegerii criticate în Europa cu partidul viitorului secretar general NATO, Mark Rutte) susține ferm Israelul; iar Germania spune că nu este de acord cu TPI, însă se va supune deciziilor instanței internaționale. Asta în timp ce în SUA există un consens în cele doua mari partide nu doar pentru a contesta decizia emiterii mandatului de arestare pentru premierul Netanyahu, ci pentru sancționarea Tribunalului Penal Internațional. O asemene divergență în ce privește conflictul din Gaza este exploatată la maximum de Rusia si China, pentru a distanța și mai mult Sudul Global de Occident.
Dacă SUA vor adopta în curând linia mai dură față de China prefigurată de ministrul britanic al Apărării, escalada din estul Europei se va muta în Asia. O asemenea evoluție este anunțată de discursul inaugural al noului președinte anti-Beijing al Taiwanului, Lai Ching-te, care s-a apropiat periculos de ”liniile roșii” ale Chinei. Cotidianul chinez Global Daily îi atrage atenția: ”Lai a spus cu nerușinare că «Taiwanul este un stat suveran și independent» și că «Republica China și Republica Populară Chineză nu sunt subordonate una celeilalte», vorbind și despre independența Taiwanului și alte provocări la adresa Chinei continentale. Ei sunt conștienți că nu fac decât să împingă Taiwanul în zona războiului și a pericolului”.
China răspunde deja la alegerea președintelui Lai prin cel mai mare exercițiu militar în jurul Taiwanului din ultimul an. Exercițiul va înconjura Taiwanul și include mai multe mici insule din apropiere.
Dincolo de poziția sa strategică de portavion fix ce poate fi folosit împotriva Chinei și pentru a restrânge accesul Beijingului la marile rute comerciale maritime, Taiwanul este țara cipurilor ultraperformante, care au ajuns și ele să fie transformate în armă. Compania olandeză ASML, cea care proiectează cipurile fabricate de gigantul TSMC din Taiwan, a adăugat module care să permită distrugerea tehnologiei TSMC, în cazul în care Taiwanul ar fi invadat.
Iar Politico.eu informează că miniștrii din statele UE au adoptat măsuri pentru ca universitățile din Europa să se coordoneze cu serviciile secrete, în vederea contracarării spionajului chinez la nivelul învățământului superior și al institutelor de cercetare din Europa (Universitatea din Leuven, Olanda, a anunțat oficial că a început să colaboreze în acest sens cu serviciile secrete). Este limpede că rivalitatea dintre cele doua blocuri trece mult dincolo de geopolitică și conflictul se poartă, oficial, în educație și tehnologie. Iar daca este sa luam in calcul si masurile de combatere a dezinformării prin limitarea libertății de exprimare, ”scutul împotriva dezinformării” anunțat de președinta Comisiei Europene, supravegherea în masă a populației prin conivența dintre guverne și marile companii tech, începe să se prefigureze câștigătorul luptei dintre democrație și autoritarism despre care a vorbit un întreg mandat actualul președinte al SUA.
The post De la Londra, la Harkov și Taipei – escaladă pe toate fronturile appeared first on Cotidianul RO.
