Declarația finală de pace pentru Ucraina a fost votată de

Țările care nu susțin declarația sunt Brazilia, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, India și Indonezia, așadar partenerii clasici ai Rusiei, cărora li se adaugă China (prin absență) și Armenia, Bahrein, Thilanda, Libia, Emiratele Arabe Unite, Columbia și Vaticanul. Conferința de pace pentru Ucraina, organizată la cererea Kievului, a fost un eveniment criticat de Rusia.

Declarația finală de pace pentru Ucraina a fost votată de 80 de state prezente la summitul din Elveția

Asta, pentru că nimeni nu poate înțelege cum se poate face pace fără ca ambele părți implicate în război să fie la masă. Se pare că scopul acestei întâlniri a fost să arate ce țări sunt de partea Ucrainei, deci în consecință susțin o declarație de pace fără ca Ucraina să cedeze teritorii, o așa zisă ”pace corectă”.

De altfel, Volodimir Zelenski a transmis că-i va propune lui Vladimir Putin să facă pace în acești termeni și condiții agreați de toată comunitatea internațională, din care Rusia are numai de pierdut. “Când planul de acţiune va fi pe masă, acceptat de toţi şi transparent pentru oameni, atunci el va fi comunicat reprezentanţilor Rusiei, astfel încât să putem pune cu adevărat capăt războiului“, a declarat preşedintele ucrainean, conform Antena 3.

SUA au avut un reprezentant de mâna a doua la summit, pe vicepreședintele american Kamala Harris, care le-a reamintit tuturor că SUA sunt alături de Ucraina. ”Dacă lumea nu reacţionează atunci când un agresor îşi invadează vecinul, alţi agresori se vor simţi încurajaţi, fără îndoială”, a declarat Harris, înainte ca reprezentanții celor 100 de țări să redacteze un prim proiect de plan de pace.

Din nou, susțin analiștii, în lipsa Rusiei de la masa negocierilor, acest plan de pace este inutil. Vladimir Putin lansase deja în spațiul public o invitație la pace, însă a cerut ca Ucraina să renunțe la teritoriile pierdute. Occidentul nu vede cu ochi buni această cerință, pentru că ar însemna doar o perioadă în care Rusia se va înarma și va deveni și mai puternică, gata de a invada Europa.

”Vladimir Putin a avansat o propunere. Dar trebuie spus adevărul: el nu invită la negocieri, el cere capitularea Ucrainei”, a declarat Harris. Summitul din Elveția, deși unul mai degrabă văzut ca un gest simbolic, fără nicio implicație concretă în finalizarea războiului, a fost apladudat de către președintele kenyan William Ruto, care a remarcat faptul că ”pentru prima dată ne întâlnim pentru a vorbi despre pacea în Ucraina, mai degrabă decât despre războiul în Ucraina”. Cu toate acestea, președintele a remarcat evidentul, anume că ”Rusia trebuie să fie la masa negocierilor”.

Vladimir Putin a fost invitat în Elveția, fără a se teme că va fi arestat

A comentat situația și cancelarul german Olaf Scholz, cel care consideră că ”pacea nu înseamnă doar absenţa războiului”, și a respins ideea că Ucraina își va ceda teritoriile. În schimb, Scholz a subliniat că ”o încetare a focului imediată, fără negocieri serioase, nu ar aduce decât la un alt conflict îngheţat”.

La fel de îngrijorată a fost și Ursula von der Leyen, care a avertizat că ”înghețarea conflictului nu este o soluție, ci rețeta pentru viiitoare războaie de agresiune”. Cât despre Moscova, Kremlinul a reacționat sec prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov. ”Sunt foarte multe reacţii oficiale de natură neconstructivă”, a declarat Peskov. Vladimir Putin a cerut Ucrainei să renunțe la Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie și să nu adere niciodată la NATO, însă Kievul a respins aceste solicitări.

Între timp, Elveția îi transmisese liderului Vladimir Putin că poate veni la negocierile de pace din Ucraina fără a fi arestat, în ciuda mandatului emis de Curtea Penală Internațională. Acest mandat ar include excepții pentru cazurile de negocieri, potrivit Violei Amherd, președintele Confederației Elvețiene. De altfel, ministrul de externe elvețian, Ignazio Cassis, a recunoscut că summitul este inutil fără implicarea Rusiei, pentru că nicio decizie nu poate fi implementată fără acordul Moscovei.