O descoperire arheologică recentă într-un sit din Armenia promite să rescrie capitole importante din istoria creștinătății. O echipă de arheologi de la Universitatea din Münster, în colaborare cu specialiști ai Academiei Naționale de Științe din Armenia, a identificat ruinele uneia dintre cele mai vechi biserici creștine din lume. Construcția, datând din secolul al IV-lea, a fost descoperită la situl Artaxata, situat pe Câmpia Ararat, fiind un martor tăcut al expansiunii creștinismului în primele secole ale erei noastre.
O descoperire care schimbă perspectiva asupra creștinismului timpuriu
Biserica găsită are o formă octogonală, cu extensii cruciforme, iar în interior s-au descoperit platforme din lemn, datate prin metoda radiocarbonului la jumătatea secolului al IV-lea. Acest tip de arhitectură corespunde monumentelor creștine timpurii, adesea construite pentru a marca locuri importante din istoria creștină. Podeaua bisericii era realizată din mortar și plăci de teracotă, încĂtrând cu generozitate cu fragmente de marmură importate din zona Mediteranei, sugerând că biserica era decorată opulent.
Profesorul Achim Lichtenberger, de la Universitatea din Münster, a subliniat importanța acestei descoperiri: „Această clădire din secolul al IV-lea este cea mai veche biserică documentată arheologic în țara noastră – o dovadă senzațională a creștinismului timpuriu în Armenia”. Aceasta este o descoperire potrivită pentru Armenia, considerată a fi primul stat creștin din lume, datorită convertirii la creștinism a regelui Tiridates al III-lea de către Grigore Luminătorul, în anul 301.
O imagine a anexei bisericii, care avea un podium din lemn, a fost realizată în cadrul Proiectului Armean-German Artaxata.
O privire în trecutul glorios al regiunii
Artaxata, locul descoperirii, a fost odată capitala Regatului Armeniei, un centru de importanță majoră în perioada elenistică și o metropolă culturală a zonei. Ruinele acestei biserici nu doar că aduc noi informații despre modul în care creștinismul a întrat în Armenia, dar subliniază și legătura profundă dintre credință și autoritatea regală din acele vremuri. Lângă situl bisericii se află mănăstirea medievală Khor Virap, un simbol al tradiției creștine armenești și un loc cunoscut pentru legenda convertirii regelui.
Biserica a fost descoperită într-o zonă rurală din Armenia, în cadrul Proiectului Armean-German Artaxata.
Implicațiile descoperirii asupra istoriei creștine
Descoperirea bisericii octogonale din Artaxata aruncă lumină asupra expansiunii rapide a creștinismului în Armenia, și confirmă statutul acestei țări drept primul stat care a adoptat oficial creștinismul. Fragmentele de marmură provenite din Mediterană sugerează o conexiune culturală și religioasă cu centrele creștine importante din acea perioadă, indicând faptul că Armenia nu doar a acceptat credința creștină, ci a și îmbrățișat tradițiile artistice și arhitecturale ale acesteia.
Echipa arheologică a Universității din Münster, alături de partenerii din Armenia, intenționează să continue săpăturile în zonă, sperând să găsească mai multe informații despre originile creștinismului în această regiune și despre rolul Artaxatei în acest proces. Importanța acestei descoperiri constă nu doar în valoarea sa i
