Editorial Cornel Dinu. Dinamo amendează trufia Craiovei, Nicolescu amendează arbitri cu 5%. Șumudică amendează experiența de marketing Lennon a lui Șucu

Dinamo a învins Universitatea Craiova cu doi jucători eliminați, Andrei Nicolescu a „mușcat” 5% din arbitri, iar Marius Șumudică i-a demonstrat lui Dan Șucu în Copoul Iașiului cât rău i-a făcut lui Rapid cu „experimentul” ratat (ambiția?) Neil Lennon.

Editorial Cornel Dinu. Dinamo amendează trufia Craiovei, Nicolescu amendează arbitri cu 5%. Șumudică amendează experiența de marketing Lennon a lui Șucu

Vineri spre sâmbătă noapte, Rapid a făcut stație în Copoul dulcelui târg al Ieșilor. Scăpat de experiența nereușită de marketing a lui Dan Șucu, denumită, pentru că trebuia să poarte un nume, Neil Lennon, tip „de lume” dincolo de stadion, originar din țara whiskey-ului mai puțin afumat… băutura, nu el… adică Irlanda, fie ea și de Nord…

…Cu Marius Șumudică în sfârșit pe banca tehnică mult visată. După 4 ani în iarba Giuleștiului, din cei 17 ai carierei de jucător, și vreo 25 de echipe antrenate în 20 de ani, printre care și Rapid, în 2010-2011. A tras toate semnalele de alarmă… pardon, semnalele de loialitate, neîndoielnică, pentru „Giuleștina” din inima sa cu sânge vișiniu și visul i s-a împlinit. Ține doar de el să nu-l transforme în coșmar…

A reintrat în primul „11” și „căpitanul” Săpunaru, aștept la următorul meci din Giulești să intre lângă Șumudică, pe marginea terenului și șeful galeriei, știți voi care, cel a cărui presiune, dezinteresată bine-nțeles, l-a așezat, în fine, pe banca tehnică.

Editorial Cornel Dinu. Mai Rapid, mai echilibrat, mai ofensiv jocul „Giuleștinei”

Rapid a început în viteză meciul cu Poli Iași. Și a marcat Burmaz în minutul 13, ghinion pentru ieșeni, dar golul a fost VAR-uit cu offside, ghinion pentru giuleșteni. N-a durat decât vreo 6-7 minute să tragă liniile meseriașii Szabolcs Kovacs și Ferencz Tunyogi (n-am ce să le fac, au moștenit numele de la părinți) din camera de tortură a jucătorilor, antrenorilor și spectatorilor.

Joc mai mult de angajament, pe mingi lungi ale ambelor echipe, cu un Rapid într-o formulă echilibrată și ofensivă. Patru apărători plus mijlocașul Oaidă defensiv, cinci coechipieri cu orientare… și simț… pe ofensivă. Care nu s-au prea remarcat…

…Și puține faze periculoase, nici cât degetele de la o mână în primele 45 de minute plus 6 suplimentare. Totuși, în minutul 44 Rapid a înscris, de data asta regulamentar, centrarea Petrila de pe stânga, lungă, pe bara a doua, unde a venit foarte bine Pașcanu și a reluat cu capul peste portarul Jesus. Sau Fernandez. Sau Collado. De fapt toate trei la un loc.

La gazdele din Copou, oarecum periculos a fost albanezul născut și crescut în Elveția Florian Camberi, pronunțat de comentatori, nu știu de ce, Cambei… nu mai beți, măi băieți, mai ales la serviciu…

Ultima fază a reprizei a fost o ocazie foarte mare de egalare, lovitura de cap a portughezului Moreira da Silva n-a prins poarta, un scor la paritate fiind, cred eu, echitabil la pauză.

Editorial Cornel Dinu. S-a chinuit Rapidulețul – și mental, și fizic – pe final, dar n-a mai „deraiat”

În repriza a doua, Rapid a dus rapid scorul la „cel mai periculos scor” (ce scorneală puerilă!), 2-0, prin pătrunderea și șutul talentatului Rareș Pop (care, zic eu, poate fi un câștig și pentru giuleșteni, și, implicit, pentru fotbalul nostru). Era minutul 53…

…Și peste două minute Săpunaru s-a „rupt” iarăși, am înțeles că a jucat cu injecții, nu mă miră, are sângele vișiniu. Dar are și 40 de ani… și, vorba lui Piți Varga: „Eu aș mai vrea, dar se rup cotonoagele”.

„Căpitanul” giuleștean a predat banderola lui Braun… nu mai ridic problema „căpitanilor” veniți la echipă de câteva luni, hai un an cel mult, că o să fiu acuzat de naționalism extrem… și a fost înlocuit cu Iacob… ce ziceți de un cuplu de fundași centrali Pașcanu – Iacob?… Eu cred că e de studiat.

În minutul 72, Petrila îl lansează cu un „exterior” european pe cam absentul Burmaz, care nu a putut să salte mingea peste portarul spaniol „trinumit” al lui Poli Iași ca să „închidă” meciul.

Și pe cine nu lași să „moară” nu te lasă să trăiești. Așa că intratul Teixeira „pictează” în minutul 78 un gol de manual, șut fără preluare de la vreo 25 de metri, traiectorie perfectă, peste altfel bravul portar elvețian Siegrist (alt câștig pentru Rapid), direct în „casa păianjenilor”. Imparabil.

Gazdele împing jocul spre careul oaspeților cu speranța egalului și Hasani profită, scapă spre desprinderea liniștitoare, dar Jesus Fernandez Collado îi refuză golul în minutul 83.

Iar Poli Iași trece pe lângă visata egalare în minutul 90+3, când brazilianul Tailson și-a uitat… originea și a ratat singur cu portarul Siegrist.

S-a chinuit Rapidulețul – și mental, și fizic – pe final, dar n-a mai „deraiat” și a reușit să „rupă” startul împiedicat în 5 egaluri și o înfrângere, victoria de la Iași săltând „garnitura” cu Șumudică „pă locomotivă” spre loc de play-off. Victoria așteptată de luni întregi, ultimele „succesuri” precedente ale ale Rapidulețului fiind 2-0 în mai și 4-0 în martie cu una și aceeași echipă, „fecesebecaliuța” lui Gigișor… ulterior campioana. Punct.

Editorial Cornel Dinu. „Țăranul” Adi Mihalcea i-a scos pâinea din cuptor lui Laszlo Dioszegi

Înainte de a merge pe stadionul de lângă Arcul de Triumf pentru un triumf al lui Dinamo împotriva Universității Craiova, împinsă de la spate de un arbitraj șmecheresc al unuia dintre protejurile CCA, corect cu „câinii”, dar ultrapermisiv cu juveții (faulturi nesancționate, intrări iertate de cartonașe, „compensate” cu litera regulamentului „la sânge” pentru Dinamo), vreau să amintesc de victoria lui Adi Mihalcea și a Sloboziei sale  la Sfântu Gheorghe.

Îl știu bine pe „țăranul” Mihalcea (prietenii știu de ce îl numesc așa…), l-am promovat la Dinamo, după ce l-am urmărit jucând la Călărași. E meticulos și competent. Echipa sa poate fi considerată revelația începutului de campionat.

Unirea Slobozia a învins, unită în jurul lui, pe Sepsi la ea „acasă” în pofida oricăror calcule ale hârtiei și ale „specialiștilor”. A jucat „muncitorește”, disciplinat și corect, profitând de criza în care se află echipa lui Laszlo Dioszegi, dovadă fiind și zbuciumul său din ultimele clipe de chin ale jucătorilor săi.

Editorial Cornel Dinu. Diferența de „dușmănie”  a lui Dinamo cu Universitatea Craiova față de Steaua și Rapid

În casa de pripas a „câinilor roșii”, lângă Arcul de Triumf, a venit, cu ambiții oltenești, Universitatea Craiova, lidera momentului în Superliga. În primul rând vreau să precizez că adversitatea noastră cu echipa Olteniei, ca să nu-i spun dușmănie, că e prea mult, a fost diferită de aceea cu rivalele bucureștene Steaua și Rapid.

În sensul că se juca pe viață și pe moarte… folosind o expresie de basm… dar într-un fair-play surprinzător pentru toată lumea din afara terenului. Nu și a noastră. Eram prieteni dincolo de gazon și cu jucătorii bucureștenelor, dar cu Oblemenco, Deselnicu, Țarălungă eram ca frații. Dincolo de porțile stadioanelor, pentru că în iarbă eram necruțători unii cu alții. Ce vreți? ”Câini” cu „lei”!

Editorial Cornel Dinu. Bani a făcut toți banii în secunda 30

Debut șocant peste drum de biserica Cașin! Kosovarul Selmani face un „un-doi” cu Bani, scos din offside de… un picior al lui Bancu, și Bani face… toți banii, șut plasat în diagonală și 1-0 pentru „câini” în secunda 30!

În continuare, posesie și atacuri sterile craiovene în fața unui Dinamo care a știut să ocupe judicios terenul, închizând eficient încercările de pătrundere ale adversarilor. „Factotumul” oltean Mitriță (neinspirat per total și asta este o explicație a eșecului Craiovei) a țintit bara în minutul 16 la ocazia creată inițial de georgianul Mekvabishvili (mai bine îi spunem Anzor…), dar golurile au venit pe finalul reprizei.

În minutul 42, „căpitanul” francez (!!! nu mai zic nimic…) Gnahore a majorat diferența la 2-0 cu un șut de la 25 de metri, deviat de hondurianul Maldonado, pentru ca, după numai două minute, bosniacul Koljic să se ridice primul dintr-un meleu din 6 metri de poarta dinamovistă și să împingă mingea în plasă dintre slovenul bosniac (sau invers…) Golubovic și amintitul Gnahore pentru 2-1 la pauză.

Editorial Cornel Dinu. Eliminări, schimbări, totul pentru apărare Dinamo, totul pentru atac Craiova, totul pentru victorie amândouă! „Câinii”, peste „lei”!

În repriza a doua, destul de repede, în minutul 57, atenționat din VAR, albitru’ Barbu, i-a dat „roșu” direct francezului Sivis (mai mult Minime decât Maxime…) pentru un fault periclitant pe glezna foarte activului japonez Oshima. Este Superliga, nu vreun campionat din străinătate, jucătorii amintiți joacă în Superliga, no more comment.

A fost greu apoi pentru Dinamo jumătatea de oră finală pentru că omogenitatea strângerii zonelor în defensivă și dilatarea lor pe atac și presing, pe care le făceau foarte bine, au avut de suferit cu un jucător în minus.

Zeljko Koppic îl „sacrifică” pe Cârjan pentru a completa apărarea cu Costin în golul lăsat de Sivis în flancul drept și, interesant, Costel Gâlcă mai introduce doi jucători de atac cu sclipiri, Baiaram și Ivan în locul lui Bană, respectiv Vlădoiu. Totul pentru frontul de atac, totul pentru victorie! Antrenorul chiar antrenor Zeljko Kopic întărește „reduta” cu veteranul Patriche, în locul lui foarte combatantului Bani și „italianul” Licsandru în locul bulgarului Milanov, joacă blindat cu 5 oameni pe ultima linie defensivă, totul pentru apărare, totul pentru victorie.

Iar ca povara să fie și mai grea în spatele „câinilor roșii”, togolezul Homawoo ia două „galbene” de la intransigentul doar cu Dinamo Barbu, nici măcar Lăutaru’, în doar 3 minute (79 și 82), corect „vânate” altfel, obligându-i pe coechipieri să oprească tăvălugul oltean cu doi combatanți în minus.

Nu știu cum de n-a văzut Barbu ocazia de penalty creată de simulantul de serviciu Ivan la o intervenție taxabilă a lui Homawoo chiar înainte să fie eliminat, ca să-și încununeze prestația „imp(r)ecabilă”cu bomboana pe coliva lui Dinamo…

Asediul din ultimul sfert de oră, cu prelungiri, la rezolvat Dinamo trăgându-și puterea și din sprijinul suporterilor în picioare care au cântat tot meciul, cu atât mai mult pe final. Victoria absolut meritată a „câinilor roșii” pentru inspirația din prima repriză și dăruirea, determinare, ambiția din repriza secundă, clar peste pretențiile juveților, care n-au reușit să se impună nici cu doi oameni în plus.

Editorial Cornel Dinu. Andrei Nimicolescu vrea „bacșiș” 5 % de la arbitri. Stați să vedeți „respect” pentru Dinamo de la „fluierași” de acum încolo!

Bomboana „otrăvită” pe tortul victoriei lui Dinamo împotriva Universității Craiova și a arbitrajului cu două unități de măsură a lui Marian Barbu a pus-o întâmplătorul conducător sau ce s-o crede el Andrei Nicolescu, delirantul emitent al aberației că arbitrul nu i-a dat lui Dinamo clasicul (o știi el!) 5% care se obișnuiește pentru gazde. Lipsă de respect pentru „câinii roșii”.

Expresie „tradițională” în fotbalul mioritic, anulată de genialul arbitru Aurel Bentu la „o țuică”: „Da’ de ce, mă, să dau gazdelor cinci la sută? Sunt mai frumoase? Sunt… chelneri? Atunci să ia din bacșiș!”.

Dacă tăcea Nimicolescu, în „robă” roșie (l-aș fi dat în arena coridei, la tăurași…), avocat pentru Dinamo se mai putea considera. Dar când nu te pricepi și te bagi în seamă ca musca, din ambiții bolnave, unde nu ți-e locul, dai cu bățul în gazon.

…Ca zgubiliticii antici despre care se spune că atunci când ăi supărau valurile mării, le… băteau cu biciul! Iartă-l, Doamne, e timpul celor care nu știu ce să spună și uitând rujul și fardul… declarațiilor, evident… își dau cu presupusul despre ceva de care habar n-a, dar se bagă. Cum am mai spus, ca musca. Stați să vedeți „respect” pentru Dinamo de la arbitri de acum încolo!

Please follow and like us: