Guvernul cedează în cazul RA-APPS de frica banilor din

La finalul lunii martie, presa a scris că ultima cerere de plată din cadrul PNRR – în valoare de 2,7 miliarde de euro, transmisă de Guvern la finalul anului 2023, era blocată de către Comisia Europeană. Nemulțumirile Bruxelles-ului vizau trei aspecte, iar două dintre acestea aveau legătură cu administrarea companiilor de stat. Concret, prima nemulțumire era legată de modul în care s-au făcut numirile în fruntea AMEPIP, super-agenția care gestionează toate companiile de stat, iar a două viza exceptarea RA-APPS de la prevederile Ordonanței corporative.

Guvernul anulează excepția în cazul RA-APPS

Potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență, aflat în consultare publică, publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, Executivul vrea să introducă o nouă modificare la OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Acesta este ordonanța prin care statul român și-a propus să introducă un management profesionist la companiile de stat prin care elimine fenomenul numirilor politice și al interimatelor de 2 și 4 luni în cadrul acestor societăți.

Încă de la început, în forma inițială au existat o serie de companii exceptate de la aceste prevederi. În principal, a fost vorba de companiile din industria de apărare, însă încă din 2013, spre exemplu, erau exceptate companiile financiar-bancare și cele de asigurare. După 2016, singurele excepții au fost Rasirom și Romtehnica, însă odată cu anul 2023 singurele companii exceptate au fost cele ce aveau ca domeniu de activitate administrarea bazei materiale de reprezentare și protocol și fabricarea de monede metalice și bilete de bancă, adică RA-APPS și BNR.

Prin noua modificare inițiată de către Executiv, Regia Autonomă ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” este eliminată din rândul excepțiilor prevăzute de Ordonanța corporativă. Trebuie spus că în cazul companiilor din industria de apărare, modificările intrate în vigoare la începutul anului 2023, eliminau și în cazul acestora excepția de aplicabilitate, cu mențiunea că în cazul acestora era introdusă o etapă suplimentară în selecția membrilor consiliilor de administrație.

Concret, era vorba de o verificare de securitate suplimentară prin care candidații trebuiau să obțină avizul favorabil pentru accesul la informații clasificate. Condiția era eliminatorie, cine nu obținea acest aviz era eliminat din procesul de selecție.

Conducerea RA-APPS, aviz de securitate

Astfel, prin noua modificare aflată în dezbatere acum, și în cazul RA-APPS se va aplica aceeași procedură, urmând ca viitorii membri ai Consiliului de Administrație să obțină întâi un aviz de acces la informații clasificate.

„Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică întreprinderilor publice din industria de apărare şi securitate naţională, precum și celor care au ca obiect de activitate administrarea bazei materiale de reprezentare şi protocol. În aceste cazuri, procedura de selecţie a membrilor consiliului de administraţie cuprinde o etapă suplimentară, constând în efectuarea verificării de securitate prevăzută de Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În situaţia în care un candidat selectat nu a obţinut avizul favorabil necesar accesului la informaţii clasificate, acesta nu poate fi numit în funcţia de administrator al întreprinderii publice”, este noua formă a alineatului (5), Art. 1 a OUG 109/2011.

Cum își motivează Guvernul decizia

Revenind la luna martie, G4media scria că una din nemulțumirile pentru care Comisia Europeană a blocat cererea de plată a României viza chiar RA-APPS. Concret era vorba tocmai de exceptarea Regiei de la regulile de transparență prevăzute în OUG ce se aplicau tuturor companiilor de stat. Potrivit sursei citate, Comisia considera că Executivul nu a justificat de ce numirile în conducerea RA-APPS nu sunt transparente, iar activitatea Regiei este secretizată.

Modificarea privind numirea conducerii RA-APPS vine în contextul în care Regia protocolului de stat s-a aflat în centru mai multor scandaluri în ultimele luni. De la modernizarea Vilei Lac 1 pentru suma de 56 milioane de euro, până la renovarea unei vile de protocol din Aviatorilor, aparent pentru președintele Iohannis și secretizarea tuturor informațiilor cu privire la acest proiect.

Imediat după relatările din presă, ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu, ieșea public și nega informația, spunând că această cerere de plată nu era blocată și că autoritățile sunt „în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene”.

Totuși, în proiectul aflat în dezbatere publică, Guvernul invocă chiar aceste cerințele din PNRR pentru eliminarea excepției privind RA-APPS, adăugând ca o justificare în plus și obiectivul privind aderarea la OCDE.

„Ținând seama de cerința din Decizia de punere în aplicare a PNRR (CID) care prevede eliminarea, în cazul întreprinderilor publice, a tuturor excepțiilor de la aplicarea legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (…) Având în vedere existența riscurilor privind neîndeplinirea obiectivelor asumate de către România, atât în contextul implementării PNRR, cât și în contextul aderării la OCDE (…) pentru a permite accesarea în continuare de către România a resurselor financiare disponibile la nivelul Uniunii Europene, respectiv a celor din PNRR”, sunt motivele invocate de către Executiv pentru implementarea acestei modificări.

Totuși, în expunerea de motive, Guvernul ține să sublinieze că, deși Regia a fost exceptată de la prevederile Ordonanței Corporative, principiul OCDE privind eficientizarea administrării întreprinderilor publice a fost și este îndeplinit la nivelul RA-APPS.

„Conducerea regiei, respectiv consiliul de administrație, directorul general și directorii executivi, inclusivi cei de sucursale, care răspund de calitatea serviciilor publice de interes național oferite la cel mai înalt nivel, conform legii, prin activitatea susținută întreprinsă, reducând anual pierderea regiei, de la 39.000 mii lei în anul 2018, ajungând la un profit brut înregistrat la finele anului 2023 de 4.500 mii lei, cu acoperirea tuturor pierderilor din anii precedenți”, se arată în expunerea de motive a proiectului de OUG.

La fel, Executivul spune că, deși exceptată de la prevederile Ordonanței corporative, RA-APPS respectă principiul transparenței în condițiile în care bugetul Regiei se aprobă de Guvern și se publică în Monitorul Oficial, situațiile financiare sunt publicate pe site-ul propriu, la fel cum sunt publicate și rapoartele de audit, declarațiile de avere ale conducerii sau licitațiile publice, etc..

Cine face parte din CA-ul RA-APPS

Potrivit expunerii de motive, Consiliul de Administrație al RA-APPS va avea cinci membri, urmând să fie condus chiar de către directorul general al Regiei. Ceilalți patru membri sunt doi reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, în subordinea căreia funcționează Regia, plus câte un reprezentant al Cancelariei Primului-ministru și unul al Ministerului Finanțelor. Mandatele acestora sunt de patru ani.

În prezent, director general și președinte al CA-ului Regiei este Marius Grăjdan, ajuns în această funcție în anul 2015. Acesta a fost anterior director tehnic în cadrul Regiei, iar până în anul 2017 a stat interimar pe funcție. Anul trecut, salariul acestuia a fost de 316.000 lei, adică peste 26.000 lei lunar.

Dacă aceste modificări vor intra în vigoare, atunci ele se vor aplica după terminarea mandatelor actualilor administratori.