Guvernul vrea să reîncarce Fondul de rezervă înainte de alegeri. „Bugetul este construit pe interesele baronilor, nu ale cetățenilor”

Peste 5% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat s-au efectuat anul trecut din Fondul de rezervă al Guvernului. Atunci, mecanismul a fost justificat prin „gaura de la bugetul de stat”, fiind însă criticat pentru lipsa de transparență de toate organismele de control, de la Consiliul Fiscal la Comisia Europeană. Acum, Guvernul  pare decis să apeleze din nou la acest mecanism pe final de an, de această dată pe final de an electoral.

Guvernul vrea să reîncarce Fondul de rezervă

Anul trecut, „gaura de la buget” și amenințările venite de la Comisia Europeană privind deficitul bugetar au forțat Guvernul să introducă o ordonanță de urgență pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Pe lângă prevederile privind cheltuielile cu bunurile și serviciile, ordonanța impunea ordonatorilor principali de credite – în speță ministere – să transfere banii necheltuiți la Fondul de rezervă al Guvernului.

Zilele acestea, publicată pe surse, cu antet „confidențial”, circulă în presă proiectul unei ordonanțe similare. La fel ca anul trecut, multe prevederi vizează reducerea cheltuielilor bugetare, fiind vorba fie de bonusuri și prime pentru bugetari sau de alte cheltuieli ale administrațiilor locale, târguri și evenimente. La fel ca anul trecut, noua ordonanță, care s-ar afla în dezbatere la Ministerul Finanțelor, ar obliga ministerele să transfere 10% din fondurile alocate pentru capitolele unde cheltuielile sunt sub 70% din alocări.

„Începând cu data de 1 septembrie 2024, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, care la data de 31 august înregistrează la execuția bugetară la unele titluri din clasificația economică ale unui capitol bugetar, plăți sub 70% din valoarea creditelor bugetare aprobate sunt obligați să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului minim 10% din valoarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament aprobate în buget”, se arată în documentul citat.

Practic, asta ar însemna ca nici în acest an Guvernul să nu mai facă o rectificare bugetară și să aloce, prin Hotărâre de Guvern sumele necesare ministerelor sau fondului asigurărilor de sănătate. Anul trecut, lipsa rectificării bugetare a declanșat o adevărată criză în sănătate, spitalele fiind nevoite să suspende internările și să acuze lipsa medicamentelor în condițiile în care nu au avut bugete pentru achiziții.

De altfel, în raportul său asupra bugetului pe anul 2023, Consiliul Fiscal a arătat că sumele alocate prin Fondul de rezervă au fost de peste 32 de miliarde de lei, adică peste 5% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat.

„În anul 2023 a fost alocată din fondul de rezervă bugetară o sumă record, de aproape 47 de ori mai mult decât s-a prevăzut în proiectul bugetului de stat pe 2023, și anume 32,08 mld. lei, reprezentând 5,2% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, respectiv 2,03% din PIB”, se arată în raportul Consiliului care subliniază că se creează astfel un precedent periculos, în special privind lipsa de transparență a alocărilor de fonduri.

„Consiliul Fiscal a subliniat că înlocuirea rectificărilor bugetare cu utilizarea FRB creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale”, mai arată raportul Consiliului Fiscal.

Alocări din Fondul de rezervă în ultimii ani. Sursa: Consiliul Fiscal

Lipsă de transparență pe miliarde în an electoral

Elena Calistru, președinta ONG-ul Funky Citizens este de părere că, mai ales în context electoral, lipsa de transparență a alocărilor de la Fondul de rezervă riscă să devină o problemă majoră, evidențiată chiar de către Comisia Europeană. Această subliniază că ordonanța similară de anul trecut a avut efecte minore în reducerea cheltuielilor, iar noua ordonanță ar fi la fel de ineficientă în situația actuală, cu cheltuielile scăpate de sub control.

„Cu siguranță, riscurile să vedem situațiile de anul trecut determinate de lipsa rectificării bugetare sunt foarte mari. Ce s-a schimbat însă față de anul trecut este că inclusiv Comisia Europeană în Raportul privind statul de drept menționează acest mecanism ca fiind unul cu probleme. Și, cu siguranță, problema cea mai mare este că cu cât ne apropiem mai mult de data alegerilor cu atât mai mult partea asta de alocare discreționară devine mai problematică.

Din nou, în acest moment, pe lângă acest aspect mai avem și probleme legate de un nivel scăzut al încasărilor, plus un nivel scăpat din frâu al cheltuielilor bugetare. Ordonanța, care circulă acum pe surse, nu rezolvă problema cheltuielilor bugetare. Vorbim de măsuri similare cu cele din martie, anul trecut, care nu a făcut mare brânză în termeni de rezolvat problema deficitului. Acum avem din nou un deficit scăpat de sub control, o problemă ce se va acutiza și mai mult cu pensiile date în plată din septembrie”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru.

Mai mult, aceasta subliniază că o altă temă de discutat este de unde se iau acești bani, asta în condițiile în care anul trecut Fondul de rezervă a fost alimentat din bugetul Ministerului Apărării.

„Un alt aspect important este că în perioada care urmează vor trebui făcute niște realocări, pentru unele dintre ministere în mod tradițional nu sunt alocate resurse suficiente. Anul trecut, cele mai mari sume care au alimentat Fondul de rezervă au venit de la Ministerul Apărării. Adică, noi cumva ne jucăm cu partea asta că alocăm 2%, dar pe execuție alocăm mult mai puțin”, a mai explicat Elena Calistru, subliniind că deja în acest an Guvernul a fost nevoit să subvenționeze atât bugetul asigurărilor sociale, pensii, dar și bugetul casei de asigurări de sănătate.

Fostul ministru al economiei, deputatul USR Claudiu Năsui a susținut că Guvernul a tăiat peste 7 miliarde de lei, bani pentru înzestrarea armatei, de la MApN pentru a alimenta Fondul de rezervă. De unde va găsi Executivul bani de tăiat pentru alimentarea acestui fond este o întrebare legitimă în condițiile unui deficit estimat să ajungă la 7%. La fel de legitimă este întrebarea privind destinația acestor fonduri, mai ales că vorbim de un an electoral.

Cum se vor cheltui banii în 2024?

FANATIK a scris recent despre o altă prevedere a acestei ordonanțe, un credit fiscal de 10% pentru firmele datornice care-și plătesc acum datoriile, o prevedere pe care economiștii au văzut-o ca fiind mai degrabă cu un posibil iz electoral. În ceea ce privește destinația fondurilor din acest fond în anul trecut, Consiliul Fiscal a arătat că cea mai mare sumă, 18% din totalul banilor, au mers către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Totuși, peste 2,8 miliarde au mers către autoritățile locale, bani folosiți pentru plata unor cheltuieli curente și de capital și pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2023. O altă destinație a fost programul Anghel Saligny, cu proiecte tot pentru administrația locală, bani ce au fost incluși la Ministerul Dezvoltării, peste 2,4 miliarde. Deja, unii deputați au criticat posibilitatea renunțării la rectificarea bugetară și folosirea banilor din Fondul de rezervă, vorbind de o „practică nocivă”.

Politologul Cătălin Avramescu este de părere că, mai ales acum în an electoral, interesele locale vor avea o greutate în luarea deciziilor privind alocarea de fonduri. În opinia acestuia, chiar dacă alegerile locale au trecut, primarii și oamenii grei din teritoriu au un cuvânt greu de spus în interiorul partidului.

„Se trece de la cheltuieli angajate prin Legea bugetului, care este votată de Parlament, la cheltuieli discreționare, decise de primul ministru. Dacă amendezi bugetul trebuie s-o faci în Parlament, printr-o lege. Acum, vorbim de un Guvern care se pregătește, pentru al doilea an la rând, să cheltuie un procent important din buget discreționar. Nu e o metodă pe care a inventat-o Ciolacu. E o metodă des folosită de Guvernul Ponta și apoi în guvernarea Dragnea. 

Anul trecut o bună parte din acești bani au mers la autoritățile locale, și acum, chiar dacă alegerile locale au trecut, ei au nevoie în continuare nevoie de primari. Și primarii, în continuare, fac presiuni, dau de înțeles că loialitatea lor depinde de continuarea proiectelor lor.

PSD a fost cel mai baronizat acum 10-15 ani, când aveam oameni precum Oprișan. Au fost alți președinți care au încercat să centralizeze decizia în partid. Acum se întoarce la epoca baronilor. Să ne uităm pe cine a luat în echipa sa, pe Paul Stănescu, baronul de Olt, și pe Daniel Băluță, baronul din Sectorul 4. Au revenit la modă baronii locali și atunci, bugetul e construit cu interesele baronilor în minte, nu cu interesele cetățenilor”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, director al Insitutului de Relații Internaționale al Academiei Române.

Please follow and like us: