Dezbaterea despre introducerea săptămânii de lucru de șase zile în România, după modelul Greciei, a stârnit controverse aprinse. Economistul Sebastian Buhai, cercetător la Paris și Stockholm, a explicat de ce această schimbare ar putea fi dăunătoare pentru România. În acest context, este crucial să analizăm implicațiile unei astfel de măsuri și să explorăm alternativele posibile.
Argumentele împotriva săptămânii de lucru de șase zile
Economistul Sebastian Buhai a subliniat pentru Adevărul că Grecia, deși a adoptat săptămâna de lucru de șase zile, nu a rezolvat problemele fundamentale ale pieței muncii. Grecia are deja cel mai lung program de lucru din UE, cu o medie de 41 de ore pe săptămână, comparativ cu media UE de 37,5 ore. Această măsură, de fapt, nu face decât să agraveze criza de forță de muncă, contribuind la o scădere a productivității.
Buhai explică că această reglementare este mai degrabă o măsură cosmetică decât una structurală. Ea nu aduce îmbunătățiri reale, precum cariere atrăgătoare sau salarii și beneficii competitive, care ar putea reduce emigrarea forței de muncă calificate. În plus, măsura nu este voluntară în practică, mulți angajați fiind forțați să accepte ore suplimentare pentru a-și păstra locul de muncă, în absența unor sindicate puternice care să-i protejeze.
Flexibilitatea programului de muncă, soluția optimă
Sebastian Buhai atrage atenția asupra tendinței din Uniunea Europeană de a reduce numărul de ore de lucru sau de a flexibiliza programul de muncă. Acesta subliniază importanța echilibrului dintre viața profesională și cea privată pentru productivitatea și satisfacția angajaților. De exemplu, Germania experimentează cu succes săptămâna de lucru de patru zile pentru a combate deficitul de forță de muncă și pentru a spori productivitatea.
Danemarca și Suedia sunt alte exemple demne de urmat, ambele țări având săptămâni de lucru mai scurte și flexibilitate crescută în distribuirea orelor de muncă. În Danemarca, angajații pot alege să lucreze 37 de ore pe săptămână pe parcursul a patru sau cinci zile, ceea ce contribuie la un echilibru optim între viața profesională și cea personală. Suedia, pe de altă parte, permite reducerea zilnică a orelor de muncă pentru a îmbunătăți satisfacția angajaților și productivitatea generală.
Situația pieței muncii în România
România se confruntă cu provocări similare cu cele ale Greciei în ceea ce privește deficitul de forță de muncă și orele de lucru prelungite. Cu o medie de 40,4 ore pe săptămână, România se află imediat după Grecia în topul țărilor cu cele mai lungi săptămâni de lucru din UE. În plus, salariile mici și reglementările stricte contribuie la nemulțumirea angajaților și la o productivitate scăzută.
Sebastian Buhai sugerează că România ar trebui să se inspire din modele europene de succes, precum Germania și Danemarca, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și a spori productivitatea. Flexibilizarea programului de muncă și adoptarea unor măsuri care să sprijine echilibrul între viața profesională și cea personală ar putea aduce beneficii semnificative economiei românești.
Ideea introducerii săptămânii de lucru de șase zile în România, inspirată de modelul grecesc, este desființată de economistul Sebastian Buhai, care argumentează că aceasta nu ar rezolva problemele fundamentale ale pieței muncii. În schimb, el propune adoptarea unor măsuri de flexibilizare a programului de muncă, care s-au dovedit eficiente în alte țări europene. România ar trebui să se concentreze pe creșterea productivității prin îmbunătățirea condițiilor de muncă și crearea unui echilibru sănătos între viața profesională și cea privată. Aceasta este cheia pentru o economie prosperă și o forță de muncă satisfăcută și productivă
