Ea subliniază că jocul, interacțiunile față în față și legătura cu părinții sunt esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. „Deși vorbim despre un spațiu virtual în continuă expansiune, nevoile fundamentale ale copiilor și adolescenților rămân aceleași: conectare, relaționare și explorare. Jocul, interacțiunile directe și relația cu părintele sunt principalele modalități prin care copilul învață și se dezvoltă armonios,” a declarat Mihaela Turcu pentru AGERPRES.
Timpul petrecut în fața ecranelor
Recomandările privind timpul petrecut în fața ecranelor variază în funcție de vârsta copilului. Ideal, copiii sub 2 ani nu ar trebui expuși deloc la ecrane, cei între 2 și 6 ani ar trebui să petreacă maximum 30 de minute pe zi, însoțiți de un adult care să le ofere explicații suplimentare. Până la vârsta de 12 ani, timpul petrecut la ecrane poate crește treptat până la 2 ore pe zi.
„Este esențial ca părinții să stabilească limite clare privind utilizarea tehnologiei pentru a proteja copiii și pentru a le asigura o dezvoltare sănătoasă. Primul pas este construirea și menținerea unei conexiuni emoționale sănătoase cu copilul, bazată pe comunicare deschisă, afecțiune și respect reciproc,” explică dr. Turcu.
Provocările schimbării obiceiurilor digitale
Dr. Turcu menționează că, în cazul în care părinții doresc să reducă timpul petrecut de copii în fața ecranelor, se pot confrunta cu rezistență din partea acestora. „Dacă limitele au fost generoase și părintele dorește o schimbare, este de așteptat să întâmpine supărare, dorința de a negocia sau proteste. Totuși, atunci când există un echilibru între atașament și limite ferme, copilul înțelege și acceptă mai ușor regulile stabilite de adult,” adaugă ea.
Experiența din cabinet a dr. Turcu arată că părinții au o atitudine ambivalentă față de tehnologie. Pe de o parte, sunt îngrijorați de posibilele probleme de sănătate asociate supraexpunerii, iar pe de altă parte, văd dispozitivele digitale ca pe oportunități de informare și divertisment. „Inovațiile digitale au explodat în ultimele decenii, iar gadgeturile sunt acum o parte integrantă a vieții noastre. Copiii se nasc și cresc într-o lume plină de instrumente digitale – smartphone-uri, laptopuri, internet,” explică dr. Turcu.
Realitatea virtuală a noii generații
Conceptul de “Nativ digital” și “Imigrant digital”, introdus de Marc Prensky în 2001, descrie relațiile diferite pe care tinerii le au cu tehnologia comparativ cu generațiile anterioare. O terminologie vastă s-a dezvoltat pentru a descrie această realitate virtuală, incluzând termeni precum “meme”, “GIF-uri”, “hacking”, “cyberbullying”, “phishing”, “trolling” și “sexting”. Aceste concepte reflectă atât riscurile cât și provocările aduse de tehnologia modernă.
Într-o eră dominată de tehnologie, responsabilitatea părinților de a ghida copiii în utilizarea sănătoasă a dispozitivelor digitale este crucială. Prin stabilirea de limite clare, menținerea unei conexiuni emoționale sănătoase și educarea despre riscurile și beneficiile tehnologiei, părinții pot contribui la dezvoltarea armonioasă a copiilor în această lume digitală.
