Joe Biden, aproape de a le permite ucrainenilor să folosească armele americane în atacuri pe teritoriul rus, scrie The New York Times

Președintele Biden cântărește temerile de escaladare ale unui conflict cu un oponent dotat cu arme nucleare, în timp ce se gândește dacă să lase Ucraina să folosească arme americane atunci când atacă în Rusia, scrie The New York Times, care face o analiză a discuțiilor care au loc la Casa Albă în legătură cu acest subiect.

„Președintele Biden se apropie de ceea ce ar putea fi una dintre cele mai importante decizii ale sale în războiul din Ucraina: ridicarea interdicției de utilizare a armelor americane în Rusia”, scrie ziarul american.

Joe Biden s-a opus multă vreme autorizării Ucrainei de a folosi arme americane în interiorul Rusiei, din cauza îngrijorării că războiul ar putea escalada într-o confruntare directă americană cu un adversar cu arme nucleare. Acum, după luni de plângeri cu privire la restricții primite din partea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, Casa Albă a început o reevaluare oficială și aparent rapidă, pentru a-și asuma riscul.

Aprobarea utilizării armelor americane ar oferi Kievului o modalitate de a desfășura contraatacuri asupra locațiilor în care Rusia are unități de artilerie și rachete, care acum se bucură de un adăpost sigur în interiorul țării.

Miercuri, în Republica Moldova, secretarul de stat Antony J. Blinken a devenit primul oficial al administrației americane care a lăsat public deschisă posibilitatea ca administrația Biden să-și „adapteze și să-și ajusteze” poziția cu privire la atacul în interiorul Rusiei cu arme americane.

„Întotdeauna luăm hotărâri cu privire la ceea ce este necesar pentru a ne asigura că Ucraina poate continua efectiv să se apere”, a spus Blinken.

Declarația e cea mai recentă luare de poziție pe fondul unui ritm tot mai susținut de apeluri pentru o schimbare, apeluri lansate din partea aliaților, dar și din interiorul administrației lui Biden.

Chiar înainte ca Blinken să vorbească public miercuri despre o posibilă reconsiderare a poziției americane, Biden a fost supus unei presiuni enorme din partea aliaților săi. Liderul NATO, de obicei, precaut, Jens Stoltenberg, a declarat pentru The Economist, într-un interviu publicat la sfârșitul săptămânii trecute, că pierderile de teritoriu ale Ucrainei în apropiere de Harkov ar putea fi contracarate doar dacă Ucraina ar fi liberă să elimine artileria și lansatoare de rachete și posturi de comandă din teritoriul rusesc.

„Pentru că refuzăm Ucrainei posibilitatea de a folosi aceste arme împotriva țintelor militare legitime de pe teritoriul rus, îi este foarte greu să se apere”, a spus Stoltenberg. Marți, liderii Franței și Germaniei s-au alăturat acestei direcții. Marea Britanie permite deja ca armele sale să fie folosite împotriva țintelor militare din interiorul Rusiei.

„Până acum, Biden a păstrat tăcerea, așa cum face adesea când se confruntă cu o decizie politică majoră, care face obiectul unei dezbateri complexe în cadrul Casei Albe. Asistenții săi de securitate națională desfășoară ceea ce cineva a numit un proces foarte rapid pentru a-i face o recomandare oficială președintelui. Unii dintre consilierii săi, care refuză să vorbească despre o dezbatere în interiorul Casei Albe, spun că cred că o inversare a poziției sale este inevitabilă. Dar dacă președintele își schimbă punctul de vedere, cel mai probabil va veni cu restricții severe asupra modului în care ucrainenii ar putea folosi armele furnizate de americani, limitându-le la ținte militare, chiar în interiorul granițelor Rusiei, care sunt implicate în atacuri asupra Ucrainei”, mai scrie ziarul american.

Biden ar menține probabil interdicția de a folosi armele SUA pentru a lovi adânc în interiorul teritoriului rus sau infrastructura critică. În acest sens, are un aliat: cancelarul german Olaf Scholz a refuzat să ofere Ucrainei sistemul german de rachete cu rază lungă „Taurus”, de teamă că ar putea fi atacată Moscova.

După declarația lui Stoltenberg din The Economist, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „NATO cochetează cu retorica militară și cade în extaz militar” și că armata rusă știe cum să răspundă. Întrebat dacă alianța occidentală se apropie de o confruntare directă cu Rusia, el a spus: „Nu se apropie, sunt în ea”.

Oficialii americani cred din ce în ce mai mult că astfel de avertismente sunt vorbe goale. Rusia, cred ei, nu și-a asumat niciodată riscul de a ataca furnizarea de arme către Ucraina prin Polonia, sau în altă parte pe teritoriul NATO. Președintele Vladimir Putin a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a evita conflictul direct cu alianța occidentală, chiar dacă își etalează capacitățile nucleare sau avertizează, așa cum face în mod regulat domnul Peskov, că Occidentul riscă să transforme un conflict regional în al treilea război mondial.

„Putin zdrăngănește sabia nucleară pentru a-l împiedica pe Biden să permită ca armele americane să fie folosite pentru a contraataca”, a declarat marți Joseph S. Nye, un fost oficial militar american și lider al Consiliului Național de Informații. Nye, profesor emerit la Harvard, a remarcat că „ceea ce se întâmplă este un joc de negociere nucleară și un joc de credibilitate”.

Încă din primele zile de război, Putin a ordonat ca forțele nucleare să fie plasate în alertă, într-un efort de a împiedica NATO să ajute Ucraina, după invazie. Dar după amenințările repetate ale președintelui rus că ar putea folosi arme nucleare, consilierii lui Biden par din ce în ce mai puțin impresionați de declarațiile acestuia.

Seth G. Jones, un fost oficial militar american care conduce programul de securitate internațională la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, a declarat că, după o călătorie recentă la Kiev, a ajuns la concluzia că „îngrijorările cu privire la utilizarea armelor americane pentru a lovi țintele de pe teritoriul Rusiei sunt exagerate”. „Ucraina are o nevoie militară legitimă de a slăbi capacitatea Rusiei de a duce acest război”, a spus el, referindu-se inclusiv la lovirea instalațiilor ruse de producție a petrolului și a centralelor electrice. „Statele Unite au făcut același lucru în Germania și Japonia, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, a adăugat el.