În timp ce angajații din București, Cluj sau Timiș se bucură de salarii medii nete ce depășesc 5.000 de lei pe lună, există județe în România unde locuitorii câștigă mult sub această medie. Datele centralizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o discrepanță semnificativă între diferitele regiuni ale țării, salariile fiind influențate în mare parte de dezvoltarea economică și industrială a fiecărui județ.
Topul județelor cu cele mai mici salarii
La coada clasamentului în privința veniturilor se află județul Teleorman, unde salariul mediu net lunar era de 3.436 de lei în noiembrie 2023, conform celor mai recente date furnizate de INS. În acest județ, chiar și cu o creștere de 13% față de anul precedent, salariile rămân printre cele mai scăzute din țară. Teleorman este urmat îndeaproape de Vrancea, cu un salariu mediu net de 3.504 lei, și Hunedoara, cu 3.588 de lei pe lună.
Pentru comparație, salariul mediu net pe economie la nivel național era de 4.765 de lei pe lună, iar în județe dezvoltate precum București, Cluj sau Timiș, veniturile medii ale angajaților depășesc pragul de 5.000 de lei.
Cauzele discrepanței salariale între județe
Diferențele salariale dintre județe sunt influențate de mai mulți factori, printre care dezvoltarea economică, prezența companiilor multinaționale și a industriilor puternice, dar și accesul la educație și formare profesională. În județele unde investițiile industriale sunt reduse și locurile de muncă bine plătite lipsesc, veniturile angajaților rămân mult sub media națională.
„Unul dintre factorii care contribuie la această discrepanță este lipsa investițiilor economice în zonele mai puțin dezvoltate ale României. În județe precum Teleorman sau Vrancea, lipsa unor companii mari sau a unor industrii puternice face ca locurile de muncă să fie limitate și prost plătite,” explică Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers, conform Ziarul Financiar.
De asemenea, discrepanțele în nivelul de educație și accesul redus la formare profesională contribuie semnificativ la această situație. „Lipsa accesului la educație de calitate și a oportunităților de formare profesională împiedică populația din aceste județe să obțină locuri de muncă mai bine remunerate,” adaugă Faier.
Infrastructura deficitară și impactul asupra salariilor
Un alt factor important care afectează nivelul salariilor în județele cu venituri scăzute este infrastructura deficitară. Fără acces facil la transport, sănătate și alte resurse esențiale, dezvoltarea economică este încetinită, iar salariile reflectă această lipsă de oportunități.
„Infrastructura precară contribuie în mod direct la nivelurile scăzute ale salariilor medii din aceste județe. Accesul dificil la resurse și servicii de bază, precum transportul sau sănătatea, limitează dezvoltarea economică și, implicit, creșterea veniturilor,” subliniază Faier.
Cum pot fi reduse inegalitățile salariale?
Pentru a reduce decalajele salariale dintre județele bogate și cele mai puțin dezvoltate, este nevoie de un efort concertat din partea autorităților. Investițiile în infrastructură, stimularea dezvoltării economice și accesul sporit la educație și formare profesională sunt esențiale pentru a îmbunătăți nivelul de trai al oamenilor din județele cu salarii mici.
„Este necesară o implicare mai mare din partea autorităților pentru a atrage investiții în zonele mai puțin dezvoltate și pentru a oferi acces la educație de calitate. Aceste măsuri ar putea contribui semnificativ la creșterea veniturilor în județele defavorizate,” a concluzionat Sorina Faier.
În timp ce regiunile dezvoltate din România, precum București, Cluj și Timiș, oferă angajaților salarii nete ce depășesc 5.000 de lei, județe precum Teleorman și Vrancea continuă să se confrunte cu venituri medii mult sub media națională. Discrepanțele sunt rezultatul unor factori complecși, de la lipsa investițiilor economice până la infrastructura deficitară și accesul limitat la educație. Reducerea acestor inegalități salariale necesită măsuri concertate pentru a asigura o dezvoltare echilibrată la nivel național.
