Legi cu iz electoral, promovate pe agenda Parlamentului pe final de mandat. Proiectul legislativ promovat de Vlad Piedone

Legi cu iz electoral, promovate pe agenda Parlamentului pe final de mandat. Proiectul legislativ promovat de Vlad Piedone

La începutul lunii octombrie, pe agenda Parlamentului au apărut două inițiative legislative sensibile, cerute de voci din societatea civilă de mai mulți ani. Propunerile legislative, promovate de un deputat liberal, într-un caz, și de mai mulți parlamentari PUSL printre care și Vlad Piedone, în cel de-al doilea caz, vin însă la finalul acestei legislaturi, cu puține șanse practice să fie votate de actuala majoritate.

Obligativitatea publicării CV-urilor pe site-urile instituțiilor publice

Prima dintre propuneri vizează obligativitatea demnitarilor de a-și publica CV-urile pe site-urile instituțiilor publice. Proiectul legislativ îi vizează doar pe funcționarii publici care ocupă funcții cu statut de demnitate publică, adică sunt excluși de la aceste prevederi șefii companiilor unde statul român este acționar.

„Prezenta lege stabilește obligația demnitarilor statului român de a-și publica și actualiza periodic curriculum vitae (CV) pe site-urile oficiale ale instituțiilor de stat în care activează, în vederea asigurării transparenței și accesului public la informațiile privind calificările, experiența și parcursul profesional al acestora”, se arată în propunerea legislativă înaintată la Senat luni, 7 octombrie.

Nerespectarea prevederii vine și cu sancțiuni, demnitarii care nu-și publică și nu-și actualizează CV-ul în termen de 30 de zile riscând o amendă de 10.000 lei.

În ceea ce privește necesitatea acestei prevederi, inițiatorul susține că publicarea CV-urilor pe site-urile oficiale ca contribui la creșterea transparenței în viața publică și consolidarea democrației, dar și întărirea meritocrației în administrația publică.

„Cetățenii au dreptul să cunoască cine îi reprezintă și care sunt calificările acestora. În lipsa acestor informații, pot apărea suspiciuni legate de competențele celor care dețin funcții publice importante. (…) Adoptarea acestei inițiative va promova meritocrația și va reduce riscul practicilor de numire nejustificată în funcții publice, și astfel reușim să contribuim la consolidarea unui sistem politic bazat pe competențe și responsabilitate”, se arată în expunerea de motive.

Inițiatorul, un fost ministru liberal cu lacune în CV

Inițiatorul acestei propuneri legislative este deputatul liberal de Olt, Gigel-Sorinel Știrbu, aflat la al patrulea mandat în Parlamentul României. Între 2013 și 2014 a ocupat postul de ministru al culturii în Guvernul Ponta, după nominalizarea sa Andrei Pleșu declarând că „un Gigel în plus nu mai contează”.

Potrivit propriului CV de pe site-ul Camerei Deputaților, între 1995 și 2001 aceasta a fost preot într-un sat din Olt, iar în anul 2005 este numit direct subprefect de Olt. Între anii 2001 și 2005 CV-ul său este gol, însă menționează că în anul 2005 a absolvit prestigioasa Ecole Nationale D’administration, din Paris. În anul 2013, Adrian Papahagi, vicepreședinte PMP la acea dată, îi cerea deputatului PNL să prezinte diplomele de la universitatea franceză dar și să precizeze unde anume a absolvit masterul de „Drept social român și european”.

Dubii cu privire la CV-ul lui Gigel Știrbu a ridica și Valeriu Nicolae, acesta din urmă menționând că din CV-ul liberalului a dispărut doctoratul obținut în anul 2011 la Universitatea Valahia din Târgoviște, o universitate frecventată în trecut de mulți politicieni acuzați de plagiat. Gigel Știrbu declara în 2014 că s-a documentat pentru doctoratul său la Arhivele Naționale, însă o anchetă din presă de la acea vreme arăta că numele acestuia nu figura printre cei care au consultat documentele de acolo. Mai mult, deputatul liberal citează și documente din arhiva Hoover din Statele Unite, documente ce nu puteau fi accesate din România, potrivit sursei citate, ci doar de la fața locului. Tot atunci, Gigel Știrbu își închidea și propriul site, unde menționa că este pasionat de literatură, menționând autorii „Julles” Verne sau „Issac” Asimov.

Astăzi, deși Gigel Știrbu apare ca doctor în istorie la Universitate Valahia, acest titlu lipsește din CV-ul său oficial.

Fără cumul de funcții la stat

O a doua prevedere legislativă, prezentată la Cameră și înaintată la Senat la finalul lunii septembrie, vizează introducerea interdicției cumulului de funcții la stat. Altfel spus, ca o persoană să fie titularul a două sau mai multe contracte de muncă, rapoarte de serviciu sau acte de numire în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și în cadrul regiilor autonome, societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale unde statul este acționar majoritar în condițiile în care acestea sunt retribuite prin indemnizații sau salarii de la bugetul de stat.

„Se instituie imposibilitatea ca o persoană să fie titularul a două sau mai multe contracte individuale de muncă, rapoarte de serviciu sau să fie beneficiarul a două sau mai multe acte de numire în cadrul autorităților şi instituțiilor publice centrale şi locale, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, în condițiile în care acestea sunt retribuite prin indemnizații sau salarii de la bugetul de stat”, se arată la art. 1 al proiectului de lege, prevedere de la care sunt exceptați membrii Academiei Române, asistenții maternali, personalul didactic și orice fel de activități din domeniul privat. De asemenea, inițiatorii subliniază că nu este vizată interzicerea cumulului pensiei cu salariul.

Inițiatorii susțin că rolul acestei legi este de a evita conflictele de interese ce pot apărea când o persoană ocupă simultan mai multe funcții, dar și optimizarea cheltuielilor publice și asigurarea unei bune distribuiri a resurselor umane.

PUSL și Vlad Piedone, inițiatori

Acest al doilea proiect de lege a fost inițiat de către patru deputați PUSL, partidul lui Popescu Piedone, printre care și Vlad Piedone, deputat ales pe listele PSD, care va prelua Primăria Sectorului 5 la finalul acestei luni după victoria de la alegerile locale din iunie. Ceilalți inițiatori sunt Cătăniciu Steluţa-Gustica, ajunsă la PUSL de la PSD, după ce a trecut pe la ALDE și ProRomânia, Grațiela Gavrilescu, și ea trecută pe la PNL, ALDE, PUR, PSD și acum lideră a PUSL, plus deputata Maria Stoian, venită de la PNL în partidul lui Piedone.

Mențiunea expresă printre excepții cum că această lege nu vizează cumulul pensiei cu salariul la o companie de stat este notabilă, în condițiile în care soțul Grațielei Gavrilescu (fost ministru al mediului din partea ALDE) este inginer la Romgaz, de unde câștigă aproape 200.000 lei pe an, fiind în același timp și pensionar.

În ceea ce privește cumulul de funcții la stat, sau la companiile unde statul sau autoritățile locale sunt acționar majoritar, Vlad Piedone va avea șansa să implementeze această măsură chiar în primăria pe care o va conduce. Spre exemplu, FANATIK a scris recent despre cazul directorului de cabinet al lui Popescu Piedone, Octavian Ceti, cel care, potrivit ultimei declarații de avere, face parte din conducerea a trei companii unde Consiliul Local este acționar majoritar.

Please follow and like us:
Pin Share