Lovitură uriașă pentru familia lui Gabriel Oprea. Fiica sa și ginerele au aflat verdictul definitiv în cazul plagiatului tezelor de doctorat

Lovitură uriașă pentru familia lui Gabriel Oprea. Fiica sa și ginerele au aflat verdictul definitiv în cazul plagiatului tezelor de doctorat

Gabriel Oprea, fost ministru al apărării, ministru de interne și vicepremier, și-a susținut teza de doctorat, intitulată “Plângerea prealabilă – perspectiva istorică”, în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universității București. În iulie 2016, Comisia de experți din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a dat verdict de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, iar în septembrie 2016 Ministerul Educației i-a retras titlul de doctor.

Soții Tudor au luat titlul de doctor la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”

Gabriel Oprea a atacat în instanță decizia, a pierdut în 2018, dar, în octombrie 2023, ICCJ i-a dat câștig de cauză, în contextul în care Curtea Constituțională a României a decis definitiv că titlul de doctor poate fi retras de Ministerul Educației doar dacă acesta „nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice”.  Potrivit deciziei CCR, dacă CNADTCU emite un verdict de plagiat pentru un titlu de doctor care a intrat în circuitul civil, este nevoie să meargă în instanță pentru a dovedi plagiatul.

În familia lui Gabriel Oprea au mai obținut titlul de doctor fiica sa, Ana Maria Tudor, și ginerele său, Alexandru Tudor, care și-au susținut tezele de doctorat în 2015, la Academia Națională de Informații Mihai Viteazul. Teza de doctorat a Anei Maria Tudor are titlul „Crima organizată transfrontalieră și implicațiile asupra securității naționale: analiza reglementărilor legislative interne și internaționale privind combaterea acestui fenomen”, iar cea a soțului său se numește „Rolul și locul României în contextul evoluțiilor geopolitice în bazinul extins al Mării Negre: armonizarea legislației naționale cu cea internațională și implicațiile socio-politice ale acesteia”.

Și în cazul acestor teze de doctorat s-a dat un verdict de plagiat, în 2019, pe care soții Tudor l-au atacat în instanță. În cazul Anei Maria Tudor sunt trei dosare (înregistrate pe 13 aprilie 2020 și două pe 9 noiembrie 2020) în care a cerut anularea ordinului Ministerului Educației, înregistrate la Curtea de Apel București, confirm datelor consultate de FANATIK.  Dosarul soțului ei a fost înregistrat pe 14 mai 2020, tot la Curtea de Apel București, pârât figurând Ministerul Educației și Cercetării. Una dintre cererile Anei Maria Tudor a fost respinsă pe 17 septembrie 2021.

Dosarul principal a continuat, cel înregistrat pe 13 aprilie 2020. Instanța a arătat că Curtea Constituţională a statuat că este exclusă competenţa autorităţii publice emitente de a retrage titlul de doctor care a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, această competenţă revenind instanţei judecătoreşti, sesizate în condiţiile legii generale în materie, respectiv Legea nr. 554/2004. În acest caz, retragerea îmbracă forma anulării actului, caz în care instanţa va verifica numai legalitatea parcurgerii procedurii de conferire/atribuire a titlului de doctor şi de emitere a diplomei de doctor, fără a avea competenţa de a evalua ea însăşi calitatea lucrării, nivelul ştiinţific al acesteia sau caracterul ştiinţific al activităţii deţinătorului titlului de doctor

Retragerea titlului de doctor nu s-a făcut pentru motive ce ţin de legalitatea desfăşurării procedurii de atribuire

Instanța a mai specificat că, în plus, Curtea Constituţională a României a statuat în paragrafele 36 şi 37 că cele stabilite de comisia de doctorat şi validate de CNATDCU, cu consecinţa conferirii/atribuirii titlului de doctor, nu pot fi reexaminate de o altă comisie sub aspectul valorii ştiinţifice a lucrării, neexistând niciun temei constituţional sau legal în acest sens. Odată ce comisia de doctorat s-a pronunţat, nicio altă comisie nu se poate transforma în cenzorul acesteia, astfel că nu poate să realizeze o reanalizare şi o reapreciere a evaluării acesteia, să infirme constatările acesteia şi să dea un verdict propriu. Cele stabilite de comisia de doctorat şi validate de CNATDCU sunt aspecte necenzurabile ale actului administrativ emis, întrucât vizează aprecierea valorică a conţinutului tezei de doctorat, şi angajează răspunderea autorităţii emitente a actului.

O reapreciere axiologică a tezei de doctorat şi infirmarea titlului de doctor pe considerente străine principiului legalităţii creează un veritabil risc la adresa securităţii juridice. Se mai reţine că, după cum nici instanţa judecătorească nu are competenţa de a statua cu privire la fondul ştiinţific al tezei de doctorat elaborate, nici autoritatea emitentă nu are competenţa de a reaprecia fondul ştiinţific al acesteia. Astfel, anularea sau revocarea, după caz, a titlului de doctor/diplomei de doctor nu poate fi realizată pentru aceste aspecte, ci doar pentru aspecte ce ţin de legalitatea desfăşurării procedurii de conferire/atribuire, cu respectarea termenelor prevăzute de lege pentru anularea/revocarea acestora, precum şi a condiţiilor de legalitate în vigoare la momentul acordării lor. Instanța a precizat că, altfel, s-ar ajunge la arbitrar şi la o insecuritate juridică permanentă în privinţa deţinerii titlului de doctor.

Făcând aplicarea în cauză a celor mai sus expuse, Curtea a reţinut că retragerea titlului de doctor dispusă prin ordinul contestat are natura juridică a unei revocări a unui act administrativ care nu a intrat în circuitul civil (din materialul probator administrat în cauză nu a rezultat că actul administrativ a intrat în circuitul civil; de altfel, nici reclamanta nu a susţinut această împrejurare), iar cauza emiterii sale este reprezentată de nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională. Cu această ocazie, Curtea a subliniat că retragerea titlului de doctor nu s-a făcut pentru motive ce ţin de legalitatea desfăşurării procedurii de conferire/ atribuire sau a condiţiilor de legalitate în vigoare la momentul acordării lor, ci în urma unei reevaluări arbitrare a fondului ştiinţific al tezei de doctorat, care nu putea avea loc în cadrul acestei proceduri.

Autoritatea emitentă nu avea competenţa de a reaprecia fondul ştiinţific al tezei de doctorat

Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că din cuprinsul Raportului de analiză din data de 19.11.2018 rezultă că s-a procedat la analiza rapoartele de similitudine ale tezei reclamantei, realizate la nivelul Academiei Naţionale de Informaţii prin folosirea programului www.sistemantiplagiat.ro validat prin Ordinul nr. 3485/24.03.2016 privind lista programelor recunoscute de CNATDCU şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat şi al Academiei, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice, cât şi la analiza în întregime a tezei de doctorat din punct de vedere al respectării normelor academice de redactare a unei lucrări ştiinţifice şi a eticii universitare, ceea ce echivalează cu o reevaluare a fondului ştiinţific al tezei de doctorat.

Or, autoritatea emitentă nu avea competenţa de a reaprecia fondul ştiinţific al tezei de doctorat, astfel cum rezultă din paragrafele 36 şi 37 din decizia Curţii Constituţionale nr. 364 din 8 iunie 2022. Ținând cont de cele mai sus expuse, Curtea a reţinut că Ordinul nr. 5413/03.12.2019, prin care s-a dispus retragerea titlului ştiinţific de doctor atribuit reclamantei Ana Maria Tudor a fost emis cu încălcarea principiului legalităţii şi al principiului stabilităţii raporturilor juridice, în ceea ce priveşte motivului care a condus la retragerea titlului de doctor, respectiv acela al similitudinilor aferente plagiatului, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Această chestiune a impus reaprecierea şi reanalizarea fondului ştiinţific tezei de doctorat, fapt nepermis, întrucât nici autoritatea emitentă şi nici instanţa judecătorească nu au competenţa de a statua cu privire la fondul ştiinţific al tezei de doctorat elaborate, astfel încât se impune anularea ordinului contestat. Având în vedere cele mai sus statuate, Curtea a subliniat că a devenit inutilă pentru soluţionarea cauzei analizarea celorlalte motive de nulitate invocate de reclamantă în privinţa Ordinului nr. 5413/03.12.2019. Astfel, Curtea de Apel București a admis cererea fiicei lui Gabriel Oprea, pe 12 februarie 2024, care a rămas cu titlul de doctor. La fel s-a întâmplat și în dosarul soțului Anei Maria, Alexandru Tudor, a cărui cerere fusese admisă pe 20 decembrie 2023.

 

Please follow and like us:
Pin Share