Martin Schulz, fost președinte al PE: „Ascensiunea extremei-drepte în Germania arată că există o diviziune între germanii din Vest și cei din Est”

Scorul electoral bun înregistrat de partidul de extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania în fosta Germanie de Est arată că există încă o diviziune în interiorul țării, între germanii din Vest și germanii din Est, consideră fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz. 

Aflat la București cu prilejul marcării a 30 de ani de la debutul activității în România a Friedrich Ebert Stiftung (FES), fundație germană al cărei președinte este, Martin Schulz a vorbit cu jurnaliștii români despre ascensiunea extremei-drepte atât în Germania, cât și în UE și despre noua configurație politică a Uniunii Europene după alegerile europarlamentare care s-au încheiat recent. 

„Sunt îngrijorat. Pentru o țară ca Germania, acesta este un rezultat dramatic. Mai ales dacă ținem cont că acești neofasciști germani sunt atât de radicali, încât nici măcar extremiștii de dreapta din alte țări nu vor să îi vadă în interior (…) O mulțime de oameni de vârsta mea, de exemplu, în țara dumneavoastră au aceleași experiență și educație ca și oamenii de aceeași vârstă din Germania de Est. Germania de Est a făcut parte din Pactul de la Varșovia și se află la o anumită distanță față de un comportament democratic deschis și modernizat”, a spus Martin Schulz, referindu-se la faptul că AfD a fost exclus din grupul Identitate și Democrație din Parlamentul European compus din forțele populiste de extremă-dreapta din UE. 

Alegerile europarlamentare din Germania au fost câștigate de Uniunea Creștin-Democrată cu 30% din voturi, iar pe locul al doilea în preferințele electoratului german se află partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) cu 15,9% din voturi. 

Totodată, social-democratul german consideră că Ursula von der Leyen este un candidat cap de listă „artificial” pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, deoarece nu a candidat pentru un mandat în Parlamentul European. El consideră că democrația europeană a avut de pierdut după ce procesul „Spitzenkandidaten”, al candidaților cap de listă, nu a mai fost respectat în anul 2019.

În anul 2019, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au decis să nu respecte procedura de a nominaliza candidatul formațiunii câștigătoare, PPE, care inițial fusese Manfred Weber și  au nominalizat-o pe Ursula von der Leyen, tot din partea PPE, pentru șefia Comisiei Europene.

„Aceasta a fost, din perspectiva mea, o adevărată deficiență politică a Parlamentului European. Iar acum cred că o vor propune pe von der Leyen, care este un fel de Spitzenkandidaten artificial. Ar fi trebuit să candideze pentru Parlament și apoi să încerce să obțină o majoritate în Parlament. Nu s-a întâmplat, iar Consiliul va decide asupra propunerii“, a spus el.

Consiliul European va trebui să hotărască cu majoritate calificată asupra viitorului candidat pentru postul de șef al Comisiei Europene. După ce va trece de această primă etapă procedurală, Ursula von der Leyen va avea nevoie de votul a cel puțin 361 de membri ai Parlamentului European pentru a fi aleasă pentru a doua oră în funcția de șef al Comisiei Europene. Ea dorește să formeze această majoritate parlamentară din Grupul Partidului Popular European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților și Grupul Renew Europe. 

Întrebat dacă social-democrații români ar trebui să legifereze parteneriatului civil pentru minoritarii sexuali, în România existând și o decizie a Curții Constituțională pe această temă, Martin Schulz a spus că România este membră a Consiliului Europei, iar mai devreme sau mai târziu, guvernul de la București va trebui să adapteze legile europene la nivel național.