Mircea Fechet, despre impactul schimbărilor climatice. „Vara aceasta, cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor ANM”

Mircea Fechet, ministrul Mediului, a vorbi, duminică seara, despre impactul schimbărilor climatice care generează fenomene extreme, cum au fost inundațiile masive care au afectat litoralul. Fechet a subliniat că vara aceasta a fost „cea mai călduroasă vară din istoria măsurătorilor ANM-ului”.

Pericolul inundațiilor pe litoral a fost depășit

Mircea Fechet, ministul Mediului, a afirmat, duminică seara, că a discutat cu conducerea Administrației Naționale de Meteorologie despre inundațiile care au lovit puternic litoralul românesc, spunând că pericolul a fost depășit și că specialiștii nu se așteaptă ca precipitații de o asemenea intensitate să revină.

„Am discutat mai devreme cu doamna director general al Administrației Naționale de Meteorologie, care mi-a spus că am depășit pericolul că vremea se îmbunătățește și, din informațiile pe care le avem la acest moment, pe termen scurt, nu așteptăm și alte precipitații în zona Dobrogea de intensitatea pe care am avut-o în urmă cu foarte puțin timp”, a declarat ministrul Mediului la Digi 24.

„Vara anului 2024, cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor ANM-ului”

Mircea Fechet a subliniat însă că, din discuțiile pe care le-a avut cu directoarea ANM, vara aceasta poate fi declarată cea mai călduroasă vară din istoria măsurătorilor instituției. Fechet a spus că schimbările climatice, care afectează pe toată lumea, nu însemană numai căldură extremă, ci fenomene meteorologice violente, care pot fi foarte greu de gestionat de către autorități.

„Însă, mi-a mai spus ceva doamna director, și anume că doar ce a terminat socotelile legate de vara care tocmai s-a încheiat și putem declara vara anului 2024 ca fiind cea mai călduroasă vară din istoria măsurătorilor ANM-ului, la fel cum fiecare lună a verii a bătut toate recordurile ultimilor 100 de ani, că măsurăm de 120 de ani la ANM. Iar în ceea ce privește precipitațiile, pentru că am întrebat-o și acest lucru, în luna august, pentru zona Dobrogea, doar în 2004 am avut precipitații și mai multe decât am avut anul acesta, respectiv 92 de litri pe metru pătrat anul acesta, acum, în luna august, avem 85”, a spus Fechet.

„Schimbările climatice ne afectează pe fiecare”

„Ceea ce vreau să subliniez este faptul că schimbările climatice ne afectează pe fiecare dintre noi, nu doar pentru că e mai cald decât era de obicei. Avem recorduri de temperatură, însă fenomene de schimbări climatice nu înseamnă doar încălzire globală, înseamnă și fenomene meteo extreme, de o intensitate din ce în ce mai mare și cu o frecvență din ce în ce mai mare, și atunci când în media lunară tu ai 30 de litri pe metru pătrat și plouă în 48 de ore, 230 de litri sau 225 de litri, cât am avut la Mangalia, vă imaginați că asta pune atât autoritățile locale, cât și oamenii, în general, într-o situație greu de gestionat”, a adăugat ministrul Mediului.

„Primul lucru este accesul la informație”

Ministrul Mediului a subliniat și importanța ca populația să fie informată atunci când există pericol de vreme extremă, cum au fost inundațiile și furtunile care au lovit litoralul. Fechet a spus că Administrația Națională de Meteorologie are acum „cele mai moderne radare meteo” pentru acuratețea informațiilor și avertizărilor.

„Să știți că primul lucru este accesul la informație. România trebuie să știe din timp cât va ploua și unde va ploua, pentru că așa putem să avertizăm cetățenii că există un pericol imediat și e vorba de acele avertizări nowcasting, se numesc ele, care se transmit și prin mesajele RO-ALERT. Din acest punct de vedere, datorită unei investiții făcută din fonduri europene, Administrația Națională de Meteorologie are cele mai moderne radare meteo care există astăzi și putem, spre deosebire de cele vechi, astăzi putem avea acces la niște informații de o acuratețe mult mai bună. Putem spune din timp cât va ploua și unde va ploua. Asta e în primul rând”, a declarat ministrul.

„Infrastructura trebuie să fie pregătită”

Însă tehnologia modernă nu poate substitui o infrastructură care nu este adusă la zi, capabilă să facă față acestor fenomene, a spus ministrul. Canalizările trebuie să fie pregătite să preia apa, cum nu este cazul în multe localități și orașe, inclusiv în Mangalia, unde „pur și simplu nu a făcut față” viiturilor recente.

„În al doilea rând, bineînțeles că împreună cu administrația publică locală, cu primăriile, trebuie să ne asigurăm că infrastructura pe care o avem la momentul acesta, mă refer la cea de preluare a apei, canalizarea, podețe pe care le avem. Infrastructura trebuie să fie pregătită, pentru că la Valu lui Traian, spre exemplu, mi s-a comunicat că au fost niște podețe subdimensionate care au condus la la acele inundații”

„La Costinești, după tragedia din 2005, atunci când s-a prăpădit și obeliscul celebru din stațiune, tot ca urmare a unor ploi extrem de abundente, acolo s-a amenajat o schemă hidrotehnică. A fost pusă în operă un an mai târziu, în anul 2006, și ni s-a comunicat că totul a mers bine acolo. N-au avut probleme. La fel, la Valea Lazu, la Valea Agigea, unde au fost regularizate plajele, au fost probleme mai puține, în timp ce la Mangalia, spre exemplu, canalizarea pur și simplu nu a făcut față”, a mai spus Mircea Fechet.

Please follow and like us: