Mircea Geoană a fost doctorand al ASE „în mod ilegal”

Parcursul doctoral al secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, se întinde pe 12 ani, din care, timp de șase ani, acesta a avut calitatea de doctorand fără îndeplinirea condițiilor legale, notează jurnalista Emilia Șercan în PressOne, în continuarea investigației publicate luni, potrivit căreia teza de doctorat a lui Geoană are conținut plagiat.

Emilia Șercan vorbește despre un „lung șir de ilegalități, concesii și derogări” pe care Mircea Geoană le-a primit „într-un interval în care avea statutul de ambasador al României în SUA și ministru de externe în guvernul PSD, condus de Adrian Năstase”.

Actualul oficial NATO și-a susținut teza de doctorat denumită „Evoluții în zona Atlanticului de Nord. Concluzii pentru integrarea României în structurile euroatlantice”, la Academia de Studii Economice (ASE), sub coordonarea profesorului Gheorghe Dolgu, în anul 2005.

Geoană a fost înmatriculat la doctorat în 1993, în domeniul Relații Economice Internaționale, și ar fi trebuit să fie exmatriculat după 1998, notează sursa citată, precizând că, între 1998 și 2004, acesta „a deținut în mod ilegal calitatea de doctorand”.

Biroul Executiv al Senatului ASE a stabilit, în septembrie 2004, o perioadă de grație pentru doctoranzii care fuseseră înmatriculați înainte de 1 noiembrie 1996, care promovaseră examenele și susținuseră referatele, se mai menționează în investigația din PressOne.

ASE a transmis într-un răspuns pentru publicația citată că nu știe dacă Mircea Geoană a urmat studiile doctorale frecvență sau la fără frecvență. Legea din acel moment nu prevedea însă doctoratul la fără frecvență și stabilea că durata acestuia este de „cel mult 4 ani”, mai scrie Emilia Șercan.

„Din documentele existente la dosar, nu rezultă forma de învățământ la care a fost înmatriculat [Mircea Geoană], însă perioada de desfășurare a programului doctorat corespunde formei de învățământ fără frecvență”, au transmis reprezentanții ASE pentru publicație, iar rectorul instituției, Nicolae Istudor, a declarat că în dosarul lui Geoană nu există vreo cerere de transfer de la studii cu frecvență la studii fără frecvență.

Totodată, Nicolae Istudor a precizat, pentru PressOne, că nu a „găsit o bază legală clară despre cum s-a reușit prelungirea până în 2005” a studiilor doctorale ale actualului număr 2 din NATO.

Emilia Șercan mai dezvăluie că Mircea Geoană a susținut ultimul examen, cel la economie politică, în afara perioadei legale de doi ani. El a cerut, în decembrie 1995 „prelungirea studiilor doctorale cu o perioadă de 6 luni”, precizează reprezentanții ASE, prelungire care a vizat intervalul de doi ani necesar pentru susținerea examenelor obligatorii, spune rectorul. Solicitarea a fost aprobată.

ASE a aprobat și o solicitare depusă de Mircea Geoană în aprilie 1998 de „întreruperea programului de pregătire doctorală”. Actualul oficial NATO a cerut o întrerupere de un an a studiilor, dar a primit aprobare doar pentru șase luni. Iar în cele șase luni de întrerupere, acesta a susținut două referate într-o singură zi, mai notează PressOne.

„Este curios cum a susținut în perioada întreruperii. Nu pot să îmi dau seama. Poate a fost încurcată prelungirea cu întreruperea. Nu am idee. Aici nu se leagă lucrurile”, spune rectorul ASE.

De asemenea, mai scrie jurnalista, în ziua în care și-a susținut lucrarea de doctorat, pe 18 iulie 2005, Mircea Geoană era la un pas de a fi exmatriculat, în condițiile în care beneficia atunci de un termen de grație din partea Biroul Executiv al Senatului ASE, care expira la 1 august 2005.

Mircea Geoană a declarat într-o discuție cu Emilia Șercan că știe că a susținut teza de doctorat sub „ o presiune a termenului”, dar nu mai ține minte că acest lucru s-a întâmplat într-un context în care risca exmatricularea.

În prima parte a investigației, publicate luni, 1 iulie, Emilia Șercan afirmă că Mircea Geoană a plagiat prin traducere în lucrarea sa de doctorat, preluând, fără citare, informații din trei rapoarte pe care foștii președinți americani Bill Clinton și George W. Bush le-au prezentat Congresului SUA.

În replică, secretarul general adjunct al NATO a afirmat, într-o postare pe Facebook, că este vorba despre „o acuzație falsă”, venită în contextul informațiilor despre o posibilă candidatură a sa la alegerile prezidențiale.

Investigația completă, în PressOne.ro.

Foto: Hepta