Moscova refuză să discute despre returnarea tezaurului României: „Rusia nu datorează nimic nimănui”, spune un consilier al lui Putin

Dialogul dintre Rusia și România privind rezoluția Parlamentului European prin care se cere Federației Ruse să returneze țării noastre aurul este imposibil, din cauza politizării subiectului, care trebuie închis. Această opinie a fost exprimată de reprezentantul special al președintelui Rusiei pentru cooperare culturală internațională, Mihail Șvidkoi, într-un interviu acordat TASS la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF).

„Nu vom iniția în condițiile actuale un dialog cu niciunul dintre statele străine neprietenoase, odată ce s-a creat o comisie guvernamentală pe aurul românesc, care nu a dat rezultate. În general, acest subiect este închis, în principiu. Din mai multe motive, în primul rând, din cauza contextului actual, România are aceeași poziție solidară față de Rusia, deci nu poate exista niciun dialog pe această temă. Acest subiect este destul de politizat din punctul meu de vedere”, a spus oficialul rus.

Potrivit lui Șvidkoi, „indiferent ce scriu diplomații români” și „indiferent ce documente transmit pe canale diplomatice”, Rusia nu va accepta acest dialog. „Rusia nu datorează nimic nimănui”, a subliniat el.

În martie 2024, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, a avut loc un vot în urma căruia deputații PE au adoptat o rezoluție de sprijinire a cererii României de returnare a aurului românesc și a arhivelor istorice trimise în Rusia în 1916- 1917.

„Succes uriaş în Parlamentul European! Rezoluţia privind restituirea Tezaurului României sechestrat de Rusia a fost votată cu largă majoritate de voturi. Rezoluţia pe care a iniţiat-o este primul document oficial european prin care solicităm Rusiei în mod explicit returnarea Tezaurului sechestrat ilegal”, anunţa europarlamentarul Eugen Tomac pe 14 martie.

Potrivit lui Tomac, „este o chestiune de demnitate naţională”, iar România se așteaptă ca Moscova să-i restituie 91,5 tone de aur, dar şi „întregul tezaur cultural”.

În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă tezaurul naţional (ce a inclus cantităţi însemnate de aur, obiecte de partimoniu, colecţii de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupaţiei teritoriului naţional. După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în ziua de astăzi.