Muncitori asiatici, abandonați de firmele de recrutare care

Plecarea cetățenilor asiatici în alte țări europene prin intermediul rețelelor de trafic, după ce au fost aduși în România de companii de recrutare, este un fenomen care are loc în contextul în care firme fără istoric obțin avize de muncă pentru sute de migranți, fără să se verifice dacă ei chiar muncesc la angajatorii pentru care au venit, scrie Rise Project într-o investigația publicată pe 17 iunie.

Ca să ajungă în România, muncitorii asiatici plătesc mii de euro.

Unul dintre cazurile prezentate de publicația citată este cel al lui Ahmed, venit din Bangladesh în 2021, să lucreze în România. A ajuns la o firmă din Timișoara, despre care spune că l-a exploatat și că, în acest context, el a hotărât să apeleze la traficanții de migranți ca să plece din țara noastră.

„În ultimele 6 luni nu mi-a plătit masa, orele suplimentare, nu mi-a plătit nici concediul. Când mi-am dat seama că e fraudă am decis să plec. Mulți dintre cetățenii din Bangladesh sunt în aceeași situație, nu există soluții pentru ei“, a declarat Ahmed care a ajuns, între timp, în Italia, unde trăiește ilegal, potrivit Rise Project.

Abedin, un alt muncitor, a venit în România în ianuarie 2023, împreună cu mai mulți prieteni, spune că este singurul care a rămas aici, ceilalți plecând din România din cauza salariilor mici. A fost plasat la o multinațională, dar plătit de firma de recrutare.

„Ar trebui să primim 2.500 de lei net, însă firma de recrutare ne dă doar 2.100 de lei în mână. (…) Ca să ajungem aici am dat 6.000 de euro agenției din Bangladesh, toți suntem împrumutați”, explică bărbatul.

Abedin este unul dintre muncitorii asiatici aduși în România de grupul Mecler din Arad. Înființat în 2020, grupul este condus oficial de Floare Goroholinschi, mama lui Sorin Gabriel Tivadar, care este vizat de o anchetă DIICOT legată de trafic de migranți și spălare de bani. Tivadar a candidat din partea PSD la Consiliul Local Orțișoara din județul Timiș.

„Mecler HR recrutează personal non-UE capabil să acopere necesarul de oameni de care compania ta are nevoie, în special în industrii, construcții, HoReCa, agricultură, automotive”, se precizează pe site-ul grupului, care obține anual venituri de zeci de milioane de lei din această activitate, notează sursa citată.

Vizat de ancheta DIICOT este și fostul polițist de la Doi și-un sfert Dan Vasile. Acesta a înființat o firmă de recrutare în 2021, după ce a fost dat afară din poliție. Cei doi se află acum în conflict.

Potrivit procurorilor, afacerea a început în 2022, fiind „operaționalizată” o nouă metodă de trafic de migranți, care constă în „introducerea acestora în România cu avize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen”.

De asemenea, gruparea „a facilitat șederea pe teritoriul României a unor cetățeni străini ale căror vize expiraseră și trebuiau returnați în țara de origine”, prin mituirea unor angajați de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) Caraș-Severin.

Aproximativ 100.000 de muncitori străini ajung anual în România, începând din 2022, în condițiile în care în țara noastră există un deficit de forță de muncă după plecarea în străinătate a milioane de români.

Unii dintre imigranți sunt refuzați de firmele cu care au contract sau primesc mai puțin decât salariul minim pe economie, în timp ce alții sunt exploatați de angajatori.

Astfel, ajung să se mute dintr-un oraș în altul, dorm pe străzi până sunt preluați de o altă firmă de recrutare pe care trebuie să o plătească pentru a obține un alt permis de muncă sau sunt scoși din România în TIR-uri, iar pentru toate astea se împrumută.

„Practic firmele de recrutare fac trafic acoperit legal, folosesc exact aceiași pași cu ai traficanților. Ele ar trebui interzise, intermediarii aceștia ar trebui interziși precum în Italia. Migranții trec prin atâtea mâini până la angajatorul real și sunt nevoiți să plătească atâtea taxe, încât se transformă rapid în sclavi. Sunt efectiv jecmăniți și sleiți de puteri”, a declarat pentru sursa citată un specialist în combaterea traficului de persoane.

Corina Constantin, vicepreședinte alb Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), vorbește despre apariția unor „oportuniști”.

Este vorba despre „firme nou-înființate, care au profitat de faptul că statul român nu a reglementat importul de forță de muncă. Orice societate nou-înființată putea să acceseze sute de oameni pentru care obțineau avizele de muncă și mai apoi îi aduceau în România, fapt ce a îngreunat întreg procesul de import de forță de muncă pentru angajatorii de bună-credință care creaseră deja departamente care să-i integreze în cultura organizațională”, explică aceasta.

Potrivit datelor Ministerului Public, numărul persoanelor trimise în judecată pentru trafic de migranți a crescut de la sub 200 de persoane în 2021 la aproape 470 în 2023.

Inspectoratul General pentru Imigrări precizează că, în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2023 au încercat să iasă fraudulos din România 3.039 de cetățeni străini care au intrat legal, cu viză de muncă.În schimb, Ministerul Afacerilor Interne precizează, într-un răspuns formulat la o interpelare a deputatului AUR Boris Volosatîi, citând date ale Poliției de Frontieră, că, perioada 1 ianuarie 2023 – 30 septembrie 2023 au fost prinși încercând să treacă fraudulos granița 8.180 de „cetățeni terți care dețin vize de lungă durată pentru angajarea în muncă”. Majoritatea sunt din Bangladesh, Pakistan, Nepal și Sri Lanka.

Condițiile de aducere în România a forței de muncă din afara UE au fost înăsprite în acest an, fiind nevoie de „trierea angajatorilor care solicită eliberarea avizelor de angajare, fiind descurajate acele persoane care înființează societăți comerciale cu scopul de a le utiliza în procesul de migrație legală, dar cu intenția reală de a facilita migrația ilegală”, se precizează în nota de fundamentare a Guvernului.

Citește întreaga investigație pe Rise Project.