Noi tensiuni în Kosovo. Două puncte de frontieră închise după izbucnirea unor proteste în Serbia. Reacția UE

Autoritățile din Kosovo au anunțat, sâmbătă 7 septembrie, că au închis două puncte de trecere a frontierei cu Serbia, după ce protestatarii de pe teritoriul sârb au blocat parțial drumurile și au respins pasagerii cu documente kosovare, în semn de protest față de tensiunile recente din nordul instabil al Kosovo, transmite Reuters.

Noi tensiuni între Kosovo și Serbia

Un mic grup de protestatari s-au adunat la câțiva kilometri în interiorul Serbiei, în apropierea a cel puțin trei puncte de trecere a frontierei, și verificau dacă șoferii aveau documente de călătorie emise de Kosovo.

„Grupuri de extremiști mascați din interiorul teritoriului sârbesc opresc în mod selectiv și cu o abordare fascistă cetățenii care folosesc Serbia ca punct de tranzit”, a declarat ministrul de interne al Kosovo, Xhelal Svecla, pe pagina sa de Facebook, anunțând închiderea punctelor de trecere din Merdare și Bernjak.

Alte patru frontiere dintre vecinii balcanici au rămas deschise. Grupul a protestat față de acțiunile recente ale Pristinei în nordul Kosovo, locuit în principal de etnici sârbi, care a închis instituțiile paralele conduse de Belgrad. Aproximativ 50 000 de sârbi trăiesc în această zonă și, la fel ca Serbia, nu recunosc independența Kosovo. Ei consideră Belgradul capitala lor.

UE face presiuni pentru ca cele două state să pună capăt tensiunilor

Săptămâna aceasta, trimisul Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest a îndemnat Kosovo și Serbia să își intensifice eforturile de normalizare a relațiilor, afirmând că un astfel de pas ar fi decisiv pentru aderarea celor două țări la blocul comunitar.

Miroslav Lajčák s-a aflat în capitala Kosovo, Pristina, pentru discuții cu viceprim-ministrul Besnik Bislimi, responsabil de partea kosovară a discuțiilor facilitate de UE. „Desigur, problema foarte importantă este cum să deblocăm punerea în aplicare a acordului privind calea către normalizare și am avut o discuție foarte detaliată”, a declarat el reporterilor.

UE și Statele Unite fac presiuni asupra ambelor părți pentru a pune în aplicare acordurile la care au ajuns președintele sârb Aleksandar Vučić și prim-ministrul kosovar Albin Kurti în februarie și martie anul trecut. Acordul de la Ohrid este un document redactat după câteva zile de discuții în Macedonia de Nord pentru a normaliza relațiile bilaterale după decenii de tensiuni.

„Acordul a devenit, de asemenea, parte a parcursului UE al Kosovo și al parcursului UE al Serbiei”, a declarat Lajčák, adăugând că „există declarații ici și colo care nu sunt de ajutor”. „Aș spune că este valabil de două ori, între Serbia și Kosovo și între Kosovo și UE și Serbia și UE”.

Lajčák, al cărui mandat a fost prelungit până în ianuarie de către Consiliul blocului comunitar, lucrează la următoarea reuniune la nivel înalt pentru liderii celor două țări.

13 ani de relații tensionate

Relațiile dintre Kosovo și Serbia rămân tensionate, iar negocierile de normalizare, care durează de 13 ani și sunt facilitate de Uniunea Europeană, nu au reușit să înregistreze progrese, în special în urma unui schimb de focuri care a avut loc în septembrie anul trecut între bărbați mascați sârbi și poliția din Kosovo, soldat cu patru morți.

De asemenea, forțele de menținere a păcii conduse de NATO și-au mărit efectivele de-a lungul frontierei dintre Kosovo și Serbia.

Washingtonul, Bruxelles-ul și forțele de menținere a păcii au îndemnat Kosovo să se abțină de la acțiuni unilaterale, temându-se de reaprinderea conflictului interetnic, după ce săptămâna trecută autoritățile au închis cinci așa-numite instituții paralele din nord, unde trăiește cea mai mare parte a minorității etnice sârbe.

Sârbii din Kosovo au declarat că vor bloca drumurile către patru din cele cinci puncte de trecere a frontierei în cursul zilei de vineri, în semn de protest față de închideri. Ei cer, de asemenea, retragerea poliției kosovare din nord și doresc ca forțele internaționale de menținere a păcii să preia controlul.

Lajčák a îndemnat minoritatea sârbă să nu blocheze punctele de trecere, deoarece acest lucru ar avea „un impact negativ asupra libertății de circulație”.

Luna trecută, Kurti a făcut apel la redeschiderea completă a unui pod în orașul Mitrovica, un punct sensibil, o măsură despre care Occidentul se teme că ar escalada tensiunile cu minoritatea sârbă. Mitrovica este împărțit într-un nord dominat de sârbi și un sud de etnie albaneză, iar cele două părți se amestecă rareori.

Kurti a fost, de asemenea, în dezacord cu puterile occidentale cu privire la închiderea unilaterală de către Kosovo a șase sucursale ale unei bănci licențiate de Serbia în nordul Kosovo la începutul acestui an.

Kosovo a fost o provincie sârbă până când campania de bombardament de 78 de zile a NATO din 1999 a pus capăt unui război între forțele guvernamentale sârbe și separatiștii de etnie albaneză din Kosovo, care s-a soldat cu aproximativ 13 000 de morți, în principal de etnie albaneză, și a împins forțele sârbe afară.

Serbia nu recunoaște independența Kosovo, proclamată în 2008.

Please follow and like us: