În era digitală, infractorii cibernetici devin din ce în ce mai inventivi, folosind tehnologii de ultimă oră pentru a păcăli utilizatorii rețelelor de socializare. Facebook, una dintre cele mai populare platforme din lume, a devenit terenul ideal pentru o nouă formă de înșelătorie care implică utilizarea inteligenței artificiale (AI) și a tehnologiilor deep fake. Această fraudă, care ia amploare în România, se folosește de postări false și comentarii aparent autentice pentru a convinge utilizatorii să investească în scheme financiare riscante sau chiar frauduloase, promițând câștiguri rapide și garantate.
Cum funcționează frauda pe Facebook
Noua înșelătorie începe cu o postare tentantă pe Facebook care folosește mesaje înșelătoare, cum ar fi: „Descoperă cum inteligența artificială poate transforma investițiile tale în adevărate bogății” sau „Fă un pas în viitor și lasă inteligența artificială să îți schimbe viața financiară.” Aceste postări sunt promovate de pagini false, care au nume și imagini ce par legitime, dar în realitate sunt create de escroci. Aceste postări sunt menite să atragă atenția utilizatorilor și să îi convingă să facă clic pe un link care îi direcționează către site-uri frauduloase.
Ce face această schemă și mai credibilă sunt comentariile false care însoțesc postările. Comentarii precum „Această aplicație chiar funcționează, în această lună îmi dau demisia”, „Am verificat, funcționează! Nu pot să cred” sau „Îți recomand 110%, dacă așa continuă, voi plăti casa în câteva luni” apar a fi postate de utilizatori autentici, dar sunt de fapt generate de conturi false. Multe dintre acestea sunt create în Nigeria sau alte țări, dar au nume și imagini de profil care sugerează că ar fi români. Acest truc îi face pe mulți utilizatori să creadă că recenziile sunt autentice și că schema promovată este una sigură.
O altă strategie folosită de escroci este legată de criptomonede, în special Bitcoin. Frazele înșelătoare, de tipul „O astfel de oportunitate în Bitcoin nu se va întâmpla din nou prea curând; trebuie să acționezi rapid” induc o stare de urgență și presiune pentru a lua o decizie rapidă, fără a investiga mai bine oferta.
Riscurile implicate de schemele de phishing și deep fake
După ce utilizatorii fac clic pe linkurile din postările frauduloase, aceștia sunt redirecționați către site-uri care solicită informații personale, cum ar fi datele bancare sau alte detalii sensibile. Aceasta este o metodă clasică de phishing, prin care escrocii obțin acces la conturile bancare ale utilizatorilor și pot goli rapid fondurile din acestea.
Un alt pericol major este folosirea tehnologiilor deep fake. Acestea permit crearea de videoclipuri false în care personalități cunoscute, cum ar fi Mugur Isărescu, Ion Țiriac sau Andreea Esca, par să promoveze schemele de investiții. În realitate, aceste imagini sunt manipulate digital pentru a părea autentice. Utilizatorii, care recunosc aceste figuri publice și le asociază cu încredere, pot fi ușor păcăliți să creadă că schemele de investiții promovate sunt legitime.
În România, au fost documentate cazuri în care zeci de pagini de Facebook cu foarte puțini urmăritori și fără activitate anterioară au început să împânzească platforma cu reclame la aceste scheme. Oamenii care cad în capcană riscă să piardă nu doar banii investiți inițial, ci și toate economiile lor, dacă oferă atacatorilor acces la conturile bancare.
Cum reacționează Facebook și ce poți face pentru a te proteja
Problema cu aceste reclame frauduloase este că ele adesea nu încalcă „standardele comunității” Facebook, conform răspunsurilor primite de utilizatorii care încearcă să le raporteze. Cu toate acestea, există o metodă mai eficientă de raportare, aplicată recent și cu succes. Aceasta implică utilizarea formularului de „legal removal request” (cerere de eliminare legală), prin care Facebook poate fi obligat să elimine conținutul prin invocarea unor articole de lege. Aceasta este o opțiune mai complexă și presupune să se aducă argumente legale solide, cum ar fi invocarea articolelor din Codul penal referitoare la „înșelăciune” și „uzurparea calității oficiale”.
În cazul unor videoclipuri false care îl implicau pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, reacția a fost mai rapidă, după ce reclamațiile au fost însoțite de linkuri către dovezi care arătau manipularea imaginilor. În doar trei zile, Facebook a eliminat videoclipurile, motivând că acestea încălcau standardele comunității.
Prevenirea și protecția utilizatorilor
Pentru a evita să cazi victimă unor astfel de înșelătorii, este esențial să fii foarte atent la sursele din care provine informația. Dacă o ofertă pare prea bună pentru a fi adevărată, este aproape sigur o capcană. În plus, evită să dai clic pe linkuri din postări suspecte și nu furniza niciodată date personale sau bancare pe site-uri care nu par sigure.
De asemenea, dacă întâlnești astfel de postări frauduloase, încearcă să le raportezi folosind metode mai eficiente, cum ar fi formularul „legal removal request”. În plus, poți verifica legitimitatea ofertelor prin căutarea de informații suplimentare din surse de încredere și evitând reacțiile impulsive la promisiuni nerealiste.
Fraudele bazate pe inteligență artificială și deep fake devin din ce în ce mai sofisticate și periculoase. Escrocii își perfecționează metodele pentru a păcăli utilizatorii rețelelor de socializare, profitând de credibilitatea pe care o oferă figurile publice și tehnologiile avansate. Fiind vigilenți și luând măsurile de precauție necesare, utilizatorii pot evita capcanele acestor scheme frauduloase și pot contribui la eliminarea acestora din mediul online
