Obiceiurile care îmbătrânesc creierul. Au un efect

Obiceiurile noastre zilnice care duc la îmbătrânirea creierului pot avea consecințe devastatoare. Uneori, aceste efecte sunt permanente.

Obiceiurile care îmbătrânesc creierul. Au un efect devastator

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, creierul nostru trece printr-o serie de transformări. Deteriorarea lui este inevitabilă, dar multe dintre obiceiurile noastre zilnice grăbesc acest proces. Iată câteva moduri prin care poți preveni îmbătrânirea prematură a creierului.

Potrivit dcmedical, șase obiceiuri au un impact negativ și ireversibil asupra creierului:

lipsa interacțiunii sociale
rutina
stresul cronic
mâncarea procesată
lipsa somnului de calitate
lipsa activităților fizice

Acestea pot accelera degradarea funcțiilor cognitive și pot contribui la îmbătrânirea prematură a creierului.

Interacțiunea socială este de o importanță crucială pentru menținerea sănătății creierului. Studiile arată că persoanele care mențin relații sociale active au un risc redus de declin cognitiv.

Interacțiunea socială, importanță majoră în sănătatea creierului

Odată cu înaintarea în vârstă, cercurile de prieteni tind să se reducă, iar grupul social devine tot mai restrâns. Dar, este esențial să menținem o rețea extinsă de cunoștințe cu care să ne vedem sau să interacționăm în mod regulat. Chiar și interacțiunile virtuale pot fi benefice și pot ridica starea de spirit.

„Este atât de comun în cultura noastră să ne pierdem treptat rețeaua socială pe măsură ce trecem prin viață. Trebuie să avem un fel de rețea socială la care să putem apela ori de câte ori avem nevoie, sau chiar dacă nu credem că avem nevoie”, a spus Dr. Zaldy Tan, directorul Programului de Memorie și Îmbătrânire Sănătoasă la Cedars-Sinai, potrivit dcmedical.ro.

Rutina contribuie la stagnarea cognitivă

Când facem mereu aceleași lucruri în același mod, creierul devine mai puțin flexibil și poate intra într-o stare generală de stagnare. De aceea, dr. Glen Finney recomandă oamenilor să iasă din zona de confort. Practicarea unui lucru nou formează noi conexiuni neuronale.

“Ar trebui să îți extinzi mereu orizonturile mentale”, a spus dr. Glen Finney, membru al Academiei Americane de Neurologie și directorul Programului de Memorie și Cogniție la Geisinger Health.

Stresul cronic poate afecta concentrarea și memoria

Stresul cronic poate afecta rețelele neuronale și sinapsele, ceea ce poate duce la dificultăți în procesele cognitive, cum ar fi concentrarea, învățarea și memoria. De asemenea, poate provoca tulburări mentale precum depresia.

„Suntem foarte pricepuți în a menține răspunsul la stres activ toată ziua, la un nivel moderat pe care poate nici nu îl observăm. Chiar și când nu se întâmplă nimic stresant, putem purta cu noi stres inconștient”, a spus Dr. Elissa Epel, profesor de psihiatrie la Universitatea din California, San Francisco, potrivit sursei citate.

Pentru a elibera stresul, este bine să practicăm tehnici de meditație și respirație profundă. Practicarea unui hobby sau mersul pe jos ajută, de asemenea, la crearea unei stării de calm și claritate mentală.

Mâncarea procesată, consecințe dezastruoase pe termen lung

Consumul regulat de fast-food și alte alimente procesate poate afecta negativ sănătatea creierului. Acestea sunt sărace în nutrienții de care organismul are mare nevoie pentru a funcționa.

De asemenea, alimentația bogată în grăsimi și zahăr poate provoca inflamație în corp, inclusiv în creier. Inflamația cronică crește riscul de tulburări neurologice, cum ar fi boala Alzheimer sau boala Parkinson.

„Când suntem … ocupați cu viețile noastre profesionale și sociale, este o tendință naturală să alegem ceva rapid de mâncare. Dar pe termen lung, asta poate să nu fie cu adevărat cel mai bun lucru pentru creierele noastre”, a spus Dr. Zaldy Tan, potrivit sursei citate.

Somnul de calitate, impact pozitiv

Este recomandat pentru un adult să doarmă între 7-9 ore pe noapte. Pe lângă cantitate, și calitatea somnului joacă un rol important în odihnirea creierului.

În timpul somnului profund, creierul are ocazia să repare celulele nervoase și întărește alte conexiunile neuronale. De asemenea, somnul joacă un rol în reglarea emoților și gestionarea stresului.

„În timpul somnului, amintirile zilei sunt sortate și plasate în locul potrivit pentru a le accesa în viitor . De asemenea, beta-amiloidul, proteina lipicioasă care face ravagii în creierele persoanelor cu Alzheimer, este curățat în timpul somnului. Când somnul este prea scurt sau de calitate slabă, aceste procese sunt întrerupte”, explică Dr. Zaldy Tan,

Sportul trebuie să devină un obicei

Sportul trebuie să devină un obicei pentru tot restul vieții. Activitatea fizică crește fluxul de sânge către creier, ceea ce sporește funcția congnitivă. Mai mult, prin sport se elibereaza endorfine și alte substanțe chimice care induc o stare generală de bine. O atitudine pozită va menține sănătatea creierului.

“Exercițiile fizice, în special cele cardiovasculare, dar și exercițiile de construire a mușchilor, sunt importante pentru menținerea creierului tânăr. De fapt, acestea pot crește hormonii de creștere în creier, cum ar fi factorii nervoși care promovează sănătatea și bunăstarea creierului”, a spus Finney.