Au apărut încercările de bagatelizare a dosarului Coldea.
Abundă fel de fel de aprecieri: Coldea ar fi înfățișat ca „un bișnițar de 2 lei”, „dosarul e subțire”, implicarea lui Coldea „nu e directă”, „nu observ nicio dovadă a culpabilității sale față de lege”, „acuzațiile sunt de cocalari”, „putea să facă asta și un frizer”, „dosarul și campania de presă sunt o hăituială”, „așa presupusa putere a lui Florian Coldea este de fațadă”, mecanismul devoalat în ordonanța care l-a pus sub acuzare „are ca principal scop o bișniță” etc,etc.
Ba chiar, ordonanța DNA lovește „în lupta anticorupție, în imaginea SRI și a ofițerului de informație” !
Astfel de reacții erau de așteptat. Ele provin din șmecheria de a fi contra curentului, din simțul datoriei, din primirea consemnului sau pur și simplu din prostie.
Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir transmitea acum vreo șase ani Comisiei parlamentare de control al Serviciului o listă cu 19 jurnaliști care sunt informatori ai SRI. George Maior, pe când era șef la SRI răspunzând la o întrebare afirma că SRI are acoperiți în presă „la nivel european, nici mai mult nici mai puțin”. Adică, suntem aliniați și la acest capitol.
Mobilizarea este generală. Inclusiv faimosul justițiar al asfaltului „Ceaușescu”, care continuă să circule liber prin republică, pare să fie bine instructat și cu acest caz. De pildă, el știe că la firma lui Hideg lucrează foști specialiști de la Institutul „Cantacuzino” (!) și vrea să ceară „explicații” de la denunțător pe această temă! Până și liderul de sindicat al gardienilor din pușcării care are un neastâmpăr metafizic, omniprezent de luni bune pe la toate televiziunile, dându-și întruna cu părerea despre orice și trăgându-se de brăcinar cu oricine, a intrat în joc, sugerând că „n-ar fi cazul să ne mai ocupăm și de cei care-i ajută pe penali”…
Susținătorii lui Coldea și ai monstruosului sistem condus ani mulți de acesta ar trebui să fie relaxați. Deocamdată, nu există un „dosar Coldea”. Există doar ordonanța DNA de „punere în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune”. Acesta este stadiul procesual de acum. Până la dosar și la rechizitoriul de trimitere în judecată mai e drum lung. Deocamdată, favoriții celor de mai sus, Codlea și Dumbravă, sunt nevinovați.
Dosarul nu poate fi „subțire” pentru că este în curs de constituire. Dar ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale este disponibilă. Și oricine, înainte de a-și da cu părerea, ar trebui s-o citească. Eventual cu creionul în mână. Poate fi găsită integral aici și aici.
Nu este o poezie sau vreo compunere la liber alese, cum au fost atâtea alte documente de acuzare „emanate” de binomul DNA – SRI. Este un document riguros, cu încadrări juridice clare și cu argumentații pe înțelesul tuturor privind elementele constitutive ale respectivelor infracțiuni. Pentru cine vrea să citească și înțeleagă. Că lipitori de etichete sunt destui…
Denunțătorul a trecut pe la Ambasada SUA
Ordonanța a fost redactată și semnată de șefa secției DNA de Combaterea Coruptiei, procurorul Mihaiela Iorga-Moraru, care se ocupă personal de acest caz. Situația nu e lipsită de semnificație. Mihaiela Iorga-Moraru nu este un procuror oarecare. Și nu doar datorită funcției pe care o deține din 11 ianuarie a.c. ori datorită conflictului pe care l-a avut cu fosta ei șefă, Laura Codruța Kovesi.
Oamenii de profesie spun că Mihaiela Iorga-Moraru știe carte. A intrat în DNA încă din mandatul lui Daniel Morar și a lucrat în dosare extrem de grele, precum cele ale fostului premier Adrian Năstase – Trofeul Calității și Zambaccian. În 2014, era considerată cel mai bun și mai muncitor procuror din DNA. În 2017 însă, a intrat în conflict cu fosta sa șefă Laura Codruța Kovesi, a fost revocată din DNA și apoi s-a ales chiar cu un dosar penal instrumentat de DNA Ploiești, unitatea de casă a lui Kovesi – caz clasat până la urmă.
În iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga-Moraru din funcția de procuror DNA, dar aceasta din urmă și-a dat șefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.
Conflictul dintre cele două a continuat, Mihaiela Moraru-Iorga acuzând-o pe Kovesi că a chemat-o în birou și a fost întrebată dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier.
Apoi, Iorga-Moraru a ajuns la SIIJ, fosta Secție Specială de investigarea a infracțiunilor comise de magistrați. După desființarea SIIJ, Iorga Moraru a activat în cadrul Parchetului General până în ianuarie a.c., când a revenit în DNA, dar ca șefă a importantei Secții de Combaterea Corupției.
Ea a fost propusă pentru această funcție de ministra Justiției, Alina Gorghiu. Să nu ne imaginăm că „Salteluța” a făcut această propunere din capul ei! Am gratula-o pe nemerit ca având o personalitate puternică…
După derularea procedurii legale, ministra Justiției a înaintat propunerea la CSM pentru obținerea avizului de numire. Dar Iorga-Moraru a fost respinsă de procurorii Secției cu 5 voturi împotrivă și doar 1 pentru.
În această situație, la minister „au avut loc consultări extinse” și un nou interviu cu candidata. Decizia Alinei Gorghiu a fost să ignore avizul negativ al CSM și să-și mențină propunerea. Iar Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în 11 ianuarie a.c.
„Fronda” Alinei Gorghiu, care a trecut peste votul procurorilor din CSM menținându-și propunerea ca Mihaiela Iorga-Moraru să fie numită la șefia secției din DNA, pare să fie mai degrabă îndeplinirea unei misiuni decât un gest din capul ei drăgălaș.
Este perfect posibil ca generalii Codlea și Dumbravă să iasă basma curată din această tevatură. O anume instanță a plicurilor galbene ar putea decide la momentul potrivit scoaterea lor de sub urmărirea penală pentru că fapta nu există. Dar pentru ce-au făcut la viața lor nu-i va spăla nici șapte Dâmbovițe. Ar rămâne în joc doar onoarea lor de militari. Să se retragă din „câmpul tactic” și să abandoneze „consulting”-ul, care, în traducere liberă, înseamnă traficul de influență. Să se ocupe eventual de cultivarea lanurilor de levănțică. Este o îndeletnicire potrivită pentru niște ofițeri extenuați de atâta luptă pentru siguranța națională.
Martorul-denunțător Hideg Cătălin și povestea dosarului său merită o discuție separată. Dar este de reținut un mic amănunt: înainte de a face denunțul la DNA, Hideg a fost la Ambasada SUA. Unde a stat de vorbă și a lăsat un stick.
Lupta cu hidra securistă cere un procuror tare. Este o miză cu adevărat istorică.
Să fi fost aleasă Mihaiela Iorga-Moraru s-o ducă? Aleasă de cine?
The post Octavian Știreanu: Lipitorii de etichete appeared first on Cotidianul RO.
