Orașul fabulos pe care Nicolae Ceaușescu l-a construit în afara României. Peste un miliard de dolari a cheltuit ca să ridice locuințe, grădinițe, școli și magazine. S-a ales praful de tot, deși plătim și acum paza. Ucraina nu a mai recunoscut datoria

Orașul fabulos pe care Nicolae Ceaușescu l-a construit în afara României. În prezent, s-a ales praful de tot, însă, statul român continuă să plătească pază.

Orașul pe care Nicolae Ceaușescu l-a construit în afara României

Fără doar și poate, Nicolae Ceaușescu a fost un dictator cu planuri mărețe. Liderul a vrut să ducă România pe culmile dezvoltării, iar la un moment dat, ambițiile sale au depășit granițele țării.

Anul 1986 a reprezentat un moment important în istoria țării noastre. După ce a fost observat potențialul minier al bazinului Krivoi Rog, România s-a arătat interesată să participe la investiția din zonă.

Realizarea Combinatul de Îmbogățire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog reprezenta un mare avantaj pentru țara noastră. România putea să alimenteze cu pelete Combinatul Siderurgic din Galați și, tocmai de aceea, în iarna anului menționat, s-a semnat un document important.

În urma semnării Convenției Bilaterale Interguvernamentale Româno-Sovietică, a fost recunoscută participarea României la combinatul de la Dolînska. În anul 1987, R.S.R a devenit antreprenor general, iar fiecare țară membră primea un anumit procent. În cazul României, procentul de participație era de 26.7%.

România a făcut din satul Dolînska un oraș cu 20.000 de locuitori

România a desemnat, la rândul ei, alte antreprenori care să se ocupe de combinatul de la Dolînska. În timp, Arcif, Arcom, Uzinexportimport și Ipromet nu s-au limitat la a construi un simplu combinat, ci au ridicat un adevărat oraș.

Constructorii români au transformat fostul sat Dolînska într-un adevărat oraș cu 20.000 de locuitori. Au fost construite școli, grădinițe, magazine și numeroase locuințe. Din păcate, perioada de glorie a noului oraș nu a durat prea mult.

La un moment dat, situația economică a celor patru țări implicate, Ucraina, România, Slovacia și Bulgaria, a început să se degradeze. Lucrările nu au mai putut să avanseze, astfel că Ucraina a decis să oprească definitiv construcția.

În 1977, atunci când au fost oprite lucrările, România apucase să achite 80% din obligațiile asumate. Ba mai mult, potrivit relatărilor din presa de la acea vreme, Ministerul Economiei și Finanțelor deja investise peste 1.4 miliarde de dolari, cu tot cu dobânzile creditelor.

România are cheltuieli de 1.8 milioane de dolari pe an din cauza Combinatului de Îmbogățire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog

În 2005, s-a încercat reluarea lucrărilor din Dolînska. Consorțiul condus de Mittal Steel s-a declarat dispus să investească 300 de milioane de dolari pentru a finaliza combinatul. La acel moment, Ucraina a respins oferta.

Un an mai târziu, în 2006, Ucraina a făcut public anunțul scoaterii la licitație a participației sale la combinatul din Dolînska. De licitația respectivă s-au arătat interesate două consorții. Primul, condus de Mittal Steel și al doilea, format din compania rusă Metalloinvest și grupul ucrainean Smart. Din nou, Ucraina a respins ofertele.

În 2010, guvernul român s-a declarat dispus să vândă participația sa la combinatul de la Dolînska. Nu s-a concretizat nimic, iar un mai târziu, Ucraina a anunțat că va privatiza combinatul.

În continuare, statul român are cheltuieli de 1.8 milioane de dolari pe an din cauza combinatului de la Dolînska. Situația actuală a combinatului este deplorabilă, iar de-a lungul timpului, s-au furat cantități mari de cupru, cabluri și stații electrice. Toate au fost scoase din combinat fără ca paza asigurată de România să intervină.

Please follow and like us: