Paradisul natural de lângă București care a rămas fără pic de apă. Parcă e un deșert în loc

Paradisul natural de lângă București care a rămas fără pic de apă. Parcă e un deșert în loc

Paradisul natural, aflat lângă București, care a rămas fără pic e apă din cauza secetei din această vară. Locul arată acum ca un deșert. Imaginile surprinse au șocat pe toată lumea.

Paradisul natural de lângă București care a rămas fără pic de apă. Arată ca un deșert acum

Temperaturile extreme înregistrare vara aceasta au afectat mai multe orașe și județe din România. Din cauza secetei, multe localități au rămas fără apă, iar culturile agricultorilor au fost și ele afectate.

Seceta a făcut ravagii și într-un loc cunoscut situat aproape de București, care a secat complet. Era un paradis natural unde turiștii obișnuiau să vină, însă acum arată ca un deșert.

Este vorba despre delta Neajlovului din Comana, județul Giurgiu, care a secat aproape complet din cauza secetei. Imaginile au fost surprinse de către fotograful George Călin.

În loc de apă, au mai rămas doar stufărișul și albia crăpată, iar peisajul pare desprins dintr-un film apocaliptic. Astfel, cei care au venit recent în această zonă s-au confruntat cu șocul vieții lor.

“Acum doi ani aici era o mică deltă aproape de București unde ne plimbam cu barca printre stuf și păsări iar acum, din cauza secetei prelungite, e ca în Mad Max”, a declarat fotoreporterul pentru Buletin de București.

Până în această vara, delta formată de râul Neajlov reprezenta un refugiu pentru numeroase specii de păsări și pești. Din păcate, însă, canicula a dus la secarea aproape în totalitate a deltei.

Delta Neajlovului face parte din Parcul Natural Comana, unde sunt adăpostite 141 de specii de păsări și 19 specii de pești. Începând din decembrie 2014, zona este arie protejată.

De asemenea, delta Neajlovului ocupă locul doi în România ca biodiversitate, după Rezervația Biosferei Delta Dunării. Jumătate dintre speciile de păsări recenzate în acest loc sunt protejate internațional.

Decizia de a construi acest parc a fost adoptat în baza unei documentații tehnice și științifice care a fost elaborată în 1954, de către Academia Română.

Instituția avea în vedere protejarea a două arii importante, și anume Rezervația Științifică de ghimpe (Ruscus aculeatus) și Rezervația Științifica de bujor (Paeonia peregrina).

Începând cu anul 2004, celor două rezervații li s-a adăugat și Balta Comana, ca rezervație naturala si zona de protecție avifaunistică.

Please follow and like us:
Pin Share