Datoria mondială a atins un nou prag periculos în 2023, ajungând la 312.000 de miliarde de dolari, potrivit unui raport recent al Institutului Internațional pentru Finanțe (IIF). Această sumă colosală, echivalentă cu 328% din PIB-ul mondial, este în mare parte rezultatul împrumuturilor contractate de țări precum SUA și China. Creșterea datoriei globale reflectă nu doar o tendință în piețele emergente, dar și o problemă structurală care afectează economiile dezvoltate și stabilitatea financiară globală.
Creșterea datoriilor: o problemă în expansiune
Raportul IIF subliniază faptul că, în prima jumătate a anului 2023, datoria mondială a crescut cu 2.100 de miliarde de dolari, urmând unei creșteri de 8.400 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta nu este doar o problemă temporară; prognozele arată că împrumuturile guvernamentale globale ar putea ajunge la 145.000 de miliarde de dolari până în 2030 și să depășească 440.000 de miliarde de dolari în 2050. Astfel, creșterea datoriilor la nivel global este un fenomen care va continua să se extindă pe termen lung, fără semne clare de ameliorare.
O cauză majoră a acestei tendințe este relaxarea monetară impusă de Federal Reserve (Fed) și alte bănci centrale, care permit accesul mai ușor la creditare. Cu toate acestea, lipsa unui răspuns politic adecvat pentru a limita aceste datorii devine un motiv de îngrijorare. În absența unor măsuri concrete, economiile emergente și cele dezvoltate se află în fața unui pericol real de a nu putea gestiona acumularea rapidă a datoriei suverane.
Piețele emergente și țările dezvoltate, afectate diferit
Datele raportului arată că piețele emergente, precum India, Rusia și China, înregistrează cele mai mari creșteri ale datoriei, cu un raport datorie/PIB ajungând la un nou vârf de 245%. Această creștere este semnificativă comparativ cu nivelurile dinainte de pandemie, marcând o povară suplimentară pentru aceste economii.
În contrast, economiile dezvoltate, precum Japonia și câteva țări europene, au reușit să își reducă datoriile, în special în sectorul casnic și în cel al corporațiilor non-financiare. Deși raportul datorie/PIB pentru piețele dezvoltate a scăzut la cel mai mic nivel din 2018, acest lucru nu reprezintă neapărat un motiv de optimism. Creșterea inflației în marile economii a încurajat temporar cifrele privind producția, dar fără măsuri de consolidare fiscală, aceste progrese ar putea fi doar temporare.
Viitorul datoriei globale
Pe termen lung, creșterea datoriilor rămâne o problemă globală majoră. În lipsa unor intervenții politice semnificative, datoriile suverane și private ar putea depăși capacitatea reală a economiilor de a le gestiona. Împrumuturile guvernamentale sunt cele mai vulnerabile la acest tip de risc, în special în economiile emergente, care continuă să se împrumute masiv pentru a finanța proiecte de dezvoltare și redresare economică.
Acumularea datoriei mondiale nu este doar o problemă economică, ci și o chestiune politică și socială. Cu cât datoria globală crește, cu atât povara fiscală asupra cetățenilor se mărește. Este important ca economiile globale să ia măsuri decisive pentru a stabiliza aceste datorii înainte ca impactul lor să devină de necontrolat.
Soluțiile posibile includ reforme structurale în sistemele fiscale, politici de creștere economică sustenabilă și o gestionare mai responsabilă a datoriilor. Fără aceste măsuri, viitorul financiar al planetei rămâne incert, iar generațiile viitoare ar putea fi nevoite să suporte costurile unor decizii economice nesustenabile
