Pentru a da un parfum democratic executivului UE, începând cu alegerile europene din 2014 a fost introdus sistemul spitzenkandidat – familiile politice europene își prezintă înaintea alegerilor candidații pentru funcțiile importante, inclusiv președinția Comisiei Europene. În acest fel a fost ales în fruntea Comisiei luxemburghezul Jean-Claude Juncker. În același fel, în 2019 urma să fie numit în fruntea comisiei germanul Manfred Weber. Însă președintele Emmanuel Macron s-a opus și, în urma unor discuții în spatele ușilor închise, liderul de la Paris și cancelara Angela Merkel, trecând peste regula democratică abia instituita, au ajuns la soluția de compromis Ursula von der Leyen. Weber, acum șeful PPE, declara atunci că președintele Macron este marea amenințare la adresa democrației în UE.
Acum, von der Leyen este sptizenkandidat din partea PPE, partidul cotat cu prima șansă la alegerile din iunie. Din partea socialiștilor europeni candidează un necunoscut care a primit sprijinul social-democraților germani – comisarul luxemburghez Nicolas Schmit. Iar din partea Partidului Renew Europe, creat de Emmanuel Macron, candidează, de formă, Valerie Hayer.
Surse citate de Politico.eu, precum și articole publicate de UnHerd și Atlantic Council sugerează însă că regula nu va fi respectată nici la aceste alegeri. Indiferent de ce va vota electoratul european, cel mai puternic politician din Europa în acest moment va face totul pentru a aduce în fruntea Comisiei un tehnocrat. Emmanuel Macron îl vrea pe Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și apoi premier al Italiei, până în 2022, și fost număr doi în Europa al băncii Goldman Sachs. ”Franța și toți cei din ecosistemul prezidențial ar dori ca Draghi să joace un rol”, a spus o sursă apropiată Palatului Elysee, sugerând că, în cazul în care șefia Comisiei va fi imposibil de obținut, Macron se va orienta către președinția Consiliului European pentru Draghi.
Comisia și Consiliul European sunt conduse acum de ”niște nimeni”, scrie UnHerd, cu referire la von der Leyen și fostul premier belgian Charles Michel. Însă nici cu Mario Draghi în fruntea Comisiei Europene nu se anunță a fi mai bine, mai scrie publicația britanică. În calitate de bancher central european, Draghi a promis ”să facă totul” pentru a salva moneda euro în timpul crizei datoriilor din zona euro și a reușit asta impunând măsuri de austeritate extreme, în special pentru Grecia. În calitate de premier tehnocrat al Italiei, Draghi a contribuit prin politicile sale și discursul care ignora voința electoratului la ascensiunea Giorgiei Meloni și a partidului Fratelli d’Italia, spre groaza tehnocraților de la Bruxelles și a partidelor de mainstream din Europa.
Draghi are și un program sui-generis pentru noua Comisie, un raport despre competitivitatea UE solicitat de Comisia von de Leyen. Așa cum potențiala sa nominalizare la vârful UE se va întâmpla după alegeri și fără legătură cu acest exercițiu democratic, și planul său va fi prezentat abia după scrutinul din iunie. Până acum, Mario Draghi a declarat că raportul va propune o ”schimbare radicală” a Uniunii Europene, adică federalizarea. Cum miza planului Draghi este mare, el urmând să influențeze și o potențiala nouă Comisie condusă de von der Leyen, au început să apară multe speculații, inclusiv despre încurajarea dezvoltării economice în funcție de specificul regiunilor europene – un soi de reeditare a Planului Valev din anii 1960. ”Modelul geopolitic și economic pe care s-a bazat Europa de la sfârșitul celui de al doilea război mondial a dispărut. UE trebuie să devină un stat”, a spus Draghi, la finalul anului trecut. Atunci, fostul bancher central de la Frankfurt a spus că UE trebuie să aibă propria datorie publică și un pilon al Apărării, orientat puternic către SUA și NATO (un articol publicat de Atlantic Council arată că Draghi însuși a pus la punct sistemul de sancțiuni împotriva băncii centrale a Rusiei). Draghi mai spune că UE are nevoie de jumătate de trilion de euro pe an pentru tranziția verde și cea digitală și pentru a oferi protecție socială cetățenilor. Draghi este pentru investiții mari, chiar cu riscul acumulării de deficit public. ”Europa se confruntă cu o criză de securitate, umanitară, energetică și economică, iar răspunsul este „federalismul pragmatic”, cu simplificarea procesului de decizie în UE, pentru trece de posibilele vetouri ale statelor membre. ”Acesta este începutul unui drum care va conduce la revizuirea tratatului. Și, dacă vom ajunge acolo, atunci ar trebui să-l revizuim”, spunea Draghi, în mai 2022.
Mario Draghi are o calitate care îl recomandă pentru o funcție importantă la vârful UE – având 76 de ani, este puțin probabil să mai candideze pentru un nou mandat în fruntea Consiliului sau a Comisiei. ”Va avea suficient timp pentru a-și crea o poziție influentă, fără însă a deranja rămânând prea mult timp la conducere”, scrie Unherd.
Acesta este planul președintelui Emmanuel Macron, care a devenit cel ai puternic lider politic european după retragerea Angelei Merkel și după ce Mark Rutte a ales secretariatul general NATO, batând palma în Olanda cu naționaliștii lui Geert Wilders.
The post Planul Macron pentru noua Comisie Europeană appeared first on Cotidianul RO.
