Din 2021, de când Guvernul a dat către mass-media sume importante de bani pentru campanii de informare, relația dintre cele două entități – Politica (prin partidele politice) și Mass-media (prin anumite instituții de presă) – s-a degradat continuu, devenind incestuoasă / sulfuroasă / nepotrivită, cu acordul ambelor părți, evident.
Satisfacerea consolidării și menținerii puterii primei entități și satisfacerea poftei pecuniare și de influență a celei de-a doua s-a făcut cu un important rabat privind democrația și statul de drept și statutul celei de a patra puteri în stat, cum îi place mass-mediei să fie alintată.
Astfel că „Anul 2024 a găsit presa din România într-una dintre cele mai grele perioade ale ei. Ceea ce a început ca o aparentă formă de susținere a instituțiilor media în 2021 – oferirea de către Guvern de bani publici pentru campanii de informare privind măsurile sanitare din pandemie – s-a transformat, prin creșterea sumelor primite netransparent de la partide, într-o vulnerabilitate sistemică care distruge presa din interior.” (Raport 2024 Centrul pentru Jurnalism Independent – Starea mass-media din România în anul super-electoral 2024).
Așa s-a ajuns ca, în 2023, partidele să cheltuiască 24,5 milioane de euro din subvenția publică acordată partidelor parlamentare pentru categoria presă și propagandă, dublul bugetului cheltuit în 2021 pentru aceeași categorie, iar la recentele alegeri, spre exemplu, PSD și PNL au cheltuit împreună, numai pentru propaganda televizată, aproape 5 milioane de euro.
Degradarea a ajuns atât de jos încât astăzi, mai pe față și, de cele mai multe ori, mascat, mass-media face, spre rușinea ei, spectaculoase exerciții encomiastice la adresa Puterii.
Ce spune Alina Gorghiu despre raportul CE privind Statul de Drept: ”Cel mai bun de până acum” (P)
Comisia Europeană laudă independența Justiției din România (P)
Guvernul Ciolacu duce România la alt nivel: marile tranzacții au crescut cu 13% față de 2023 (P)
PSD: Guvernul Ciolacu a urcat avuția netă medie a românilor la 17.000 de euro (P)
Plafonarea prețurilor, avantaj major pentru români și pentru firmele românești (P)
Creșterile anuale ale profitului multinaționalelor din România, de neatins în altă parte (P)
sunt doar câteva dintre titlurile unor articole plătite, presupunem cu bani grei, care încearcă să coafeze realitatea românească de azi.
Analizele realiste spun cu totul altceva, de exemplu despre justiție.
Unde vede Comisia Europeană progrese în lupta anticorupție din România și la capitolul Integritate? și în ce țară au făcut evaluarea? se întreabă ironic, și deloc retoric, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), câtă vreme:
“Lupta anticorupție în România nu avea cum să înregistreze progrese, în primul rând pentru că multe competențe în investigarea cauzelor de corupție au fost tăiate. Mai apoi pentru că foarte multe cazuri investigate se prescriu, iar dosarele noi sunt puține.
Integritate: Agenția Națională de Integritate (ANI) este lăudată, deși în cazuri răsunătoare de lideri locali nu a găsit nicio neregulă. În multe alte cazuri nici măcar nu s-a uitat în averi uriașe semnalate de mass media.
Știți ca ANI să fi făcut ceva în cazurile: CJ Prahova Iulian Dumitrescu (trimis în judecată de DNA), CJ Vaslui Dumitru Buzatu (flagrant), chiar și în cazul Cătălin Cîrstoiu – medicul candidat retras de PSD din cursa pentru Primăria Capitalei? Însă tot ANI este proactivă și extrem de atentă la toți aleșii opoziției (2-3 câți au mai rămas).
Singurele critici din raportul CE: prescripția, prin care zeci de dosare grele expiră, și, cu jumătate de gură, banii cu care partidele politice cumpără presa. Și, desigur, manipulează realitatea și erodează încrederea în media cu consecințe extrem de toxice pe termen lung.”
considerând, pe bună dreptate, că
“Justiția, dintre toate domeniile cheie în orice societate, a avut în România tot ce s-a putut ca să facă reforme. Asistență tehnică, atenție, presiune internă și externă, programe de finanțare, salarii și pensii suficiente, chirii decontate. Și a făcut. Este evident că s-a oprit. Antireformiștii și-au luat sistemul înapoi. L-au închis și deconectat de societate. Și de realitate.”
De asemenea, analize la fel de realiste, bazate pe date și estimări matematice, arată că:
avem un deficit de 7% în trimestrul 1, și probabil vom fi la 9% la finalul anului, (angajamentul a fost să fim în 2024 cu 2,4% deficit);
doar 70 de ținte din PNRR din 518 sunt atinse în acest moment;
rata de absorbție din PNRR este alarmant de mică, anume de 8%;
doar 14% din măsurile de reformă sunt îndeplinite până în acest moment;
etc.
Prin urmare, asistăm la o adevărată potemkiniadă (în treacă fie spus, suspect de ușor trecută cu vederea de instituțiile europene, până mai ieri destul de exigente pe subiectul mituirii presei), orchestrată pe sume fabuloase, de cele două entități: presa, care nu mai este percepută ca fiind „a patra putere în stat”, ci o simplă unealtă și clasa politică ce, mai ales în acest an super-electoral, are tot interesul să-și prezinte o nouă mască agreabilă, în speranța seducerii electoratului, ambele privindu-și cu cinism victima, pe de o parte, subminând, astfel, grav democrația, statul de drept și, implicit, interesele României, pe de altă parte.
Marcel Seserman
The post Potemkiniada mediatică appeared first on Cotidianul RO.
