Poveștile de viață ale actorului Sandu Pop, alias Văru Săndel: “M-am îndrăgostit în clasa a treia. Mi se părea zâna zânelor”. Exclusiv

Sandu Pop ne povestește când s-a îndrăgostit prima dată, dar și ce fel de tată este pentru copiii lui, Iulia și Andrei. Pe 22 iulie încep filmările noii producții făcute de actorul Alin Panc, filmul Transilvanian Ninja.

Ce mai face actorul Sandu Pop, aka Văru Săndel

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru FANATIK, simpaticul și talentatul actor Sandu Pop ne povestește despre noua producție în care este implicat. Aflăm ce l-a determinat să aleagă actoria și cum a reușit să stingă focul de pe scenă, într-un spectacol. Sandu Pop sau Văru Săndel, așa cum îl știe toată lumea, se declară un tată-prieten pentru copiii lui și aflăm că, de mic, a fost o adevărată vedetă locală.

“Vara nu mă trezește nimic, nu claxonează nimeni”

În continuare faci naveta de la Plătărești la București? Nu e greu sau merită să te întorci acasă departe de haosul Capitalei?

-Pentru mine casa și viața de la țară nu se vor compara cu nimic. Mă voi retrage mereu acolo unde e liniște și pace. La Plătărești mi-am construit micul meu habitat, micul meu colț de bucurie unde îmi primesc cu drag musafirii.

Dorm foarte bine pentru că am o casă veche din chirpici, iar vara este fantastic înăuntru, nimic nu face asemenea răcoare ca chirpiciul. Este casa mea de la țară, așa am decis să o conservăm. Nu e foarte departe, 25 de minute de apartamentul meu din București. Vara nu mă trezește nimic, doar păsările, nu claxonează nimeni, nu se aude nicio salvare. Am doar natură la mine în curte.

În ce proiecte ești implicat în momentul de față, unde te pot vedea oamenii?

-Sunt în continuare într-o perioadă foarte bună a vieții mele în ceea ce privește profesia. Vrem să ajungem la finalul pregătirii pre-producției pentru noua noastră producție, Transilvanian Ninja. Filmările vor începe în 22 iulie. În 6 decembrie va ieșit filmul în cinematografe.

Încă mai facem rost de bănuți, mai batem pe la uși, să fie filmul bine făcut. Să nu tăiem din calitate și din zilele de filmare. Facem o comedie trăsnită cu mine și Alin Panc, tâmplarul și poștașul satului. Apoi Puya, Diana Matei, Cornel Palade, avem o super trupă.

Oamenii, pentru că a început vara, nu mă mai pot vedea la teatru pentru că stagiunile s-au încheiat. Am ieșit în ianuarie cu o piesă nouă la Teatrul de comedie, Oameni buni se numește. Am niște colege extraordinare, niște colegi minunați, din toamna va așteptăm. În ceea ce privește spectacolele, toată vara am prin țară.

Sandu Pop își amintește de copilărie: “Așa ne obligă partidul, chiar dacă aveai te obliga să nu ai”

Cum a fost copilăria ta? Ce nebunii făceai când erai mic?

-Copilăria mea a fost una frumoasă, ca a generației noastre, ’73-’83. Am avut acea copilărie pe care o aveau cam toți, nu exista diferență între copii și părinți, cam toți aveau sau nu aveau, așa era societatea de atunci. Așa ne obliga partidul, chiar dacă aveai te obliga să nu ai. Purtam cam aceleași treninguri, adidași chinezești, șepci și ascultam aceeași muzică.

Fiecare avea copilăria mai fericită sau mai puțin fericită în funcție de ce ofereau familia și anturajul. Una peste alta, copilăria mea a fost fericită, cu năzbâtii și tot ce a însemnat o copilărie trăită la țară. În clasa a treia am plecat de la Sălaj la Colibița.

Este un lac de acumulare acolo, un peisaj minunat și în zona aia mă laud că am crescut, mi-am pus bazele sănătății. Într-un aer de munte, cu prieteni faini, părinți absolut fantastici care mi-au oferit libertate, dragoste și înțelegere pentru ceea ce înseamnă copilul din mine.

Actorului Sandu Pop îi este foarte dor de părinții lui

Cui îi spuneai secretele tale, mamei sau tatei?

-Am avut o relație bună cu amândoi, dar am fost mai apropiat de mama, ea a fost multă vreme casnică în copilăria mea. Chiar dacă nu-i ziceam toate secretele, mama mi le cunoștea. Dacă nu știam să rezolv ceva mă ajuta.

Vorbind acum despre ea, despre ei doi, trebuie să-ți zic că mi-e tare dor de ei. Mama a murit acum 19 ani și tata acum 17. Erau niște oameni frumos și simpli, se bucurau de viață și de ce li se întâmpla.

După ce au cunoscut-o pe Maria, care era în anul doi la facultate, tata nu a putut să-i spună pe nume. Îi zicea ‘doamna doctor’ pentru că era studentă la medicină. Mama era singura care o striga pe nume. Am crescut într-un mediu de respect al celuilalt.

“Am fost mica vedetă a zonei”

Cum a fost perioada liceului? Erai timid sau cel mai rebel?

-Am fost mica vedetă a zonei, pentru că era Cântărea României în mare vogă. Acolo ieșeau vedetele perioadei noastre, întâi locale apoi mari vedete naționale. Erau foarte multe competiții de gen. Făceam parte din brigada artistică a liceului, dansuri și teatru.

În clasa a 10-a am ținut-o dintr-o repetiție în altă, a venit examenul pentru treaptă la care nu știu cum de am luat media de trecere. Să zicem că eram mica vedetă locală pentru că se făceau concursuri între licee și erau invitate toate clasele.

Cine era mai bun avea un număr de puncte care se transforma în vacanțe pe litoral pentru elevii liceului câștigător. Făceam un bine liceului prin activitățile noastre artistice. Mulți s-au făcut cântăreți, actori, sculptori după aceste concursuri.

Sandu Pop în liceu: “Copiam pentru că aveam nevoie de notă de trecere”

Ai copiat vreodată la vreun examen?

-Da, am copiat, ca toată lumea din generația noastră. Nu copiam pentru că voiam bursă, ci pentru că aveam nevoie de notă de trecere. Mai ales la materiile pe care le consideram nefolositoare.

Ne pregăteam să dăm la facultate, unii la teatru, alții la politehnică, unde materiile solicitau multă carte citită. Erau însă și ore la clasă unde ar fi putut fi mai îngăduitori unii profesori. Aveau frustrări și asta era clar din cauza sistemului. Unele materii al trebui prioritizate atunci când trebuie, la examene adică.

În clasa a 11-a, deși terminasem lucrarea, am vrut să mă verific și am scos cartea din bancă. M-a văzut profesoara și mi-a dat nota trei, apoi a mai trebuit să iau doi de zece, ca să fi corijent cu nota 4 (râde, n. red.).

Prima iubire: “Mi s-a părut zâna zânelor”

Când te-ai îndrăgostit prima dată?

-Prima dată cred că eram în clasa a 3-a, de o verișoara îndepărtată. Venise de niște sărbători și, când am văzut-o, mi s-a părut zâna zânelor. Nu am știut cum să fac și am întrebat-o dacă vrea s-o dau cu sania.

Mi-a trimis apoi o scrisoare, cu o poză. Când a trebuit să-i răspund mi-am dat seama că eu nu am poză. Așa că m-am dus să fac o una ca de buletin și i-am trimis-o. Aia a fost prima mea îndrăgosteală.

Îți mai aduci aminte care a fost cea mai mare gafă pe care ai făcut o într-o relație?

-Am făcut multe gafe și nu pot să le aleg. Am pierdut o ființă minunată din cauza unei prosteli de doi lei. Eram tinerel pe vremea aceea.

Sandu Pop își aduce aminte de primii bani câștigați: “La 10 zile aveam 30 de lei cu care îmi luam un trening”

Mai ții minte când ai câștigat primii bani? Și pe ce i-ai cheltuit?

-Este foarte simplu, nu am cum să uit. Acolo la Colibița erau oameni care aveau pământ mult, animale. În fiecare vacanță mergeam și munceam, primeam 3 lei pe zi. La 10 zile aveam 30 de lei cu care îmi luam un trening sau o pereche de încălțăminte.

37 de lei era un kilogram de carne, îmi aduc aminte. Aia au fost primii bani pe care i-am câștigat. Îmi luam și tricouri cauciucate, care nu se stricau.

“Am ales această profesie fantastică chiar dacă este periculoasă, urâtă și grea uneori”

De ce actorie? Ce te-a determinat să urmezi această carieră?

-Eram foarte bun la treaba asta. Îmi plăcea ceea ce reprezenta urcatul pe scenă, mă ‘gâdila’ foarte mult asta. Am ales actoria după Cântarea României. Am ales această profesie fantastică chiar dacă este periculoasă, urâtă și grea uneori. Dacă ai grijă să o respecți, te respectă și ea. Totul este frumos, de la respectul oamenilor, carieră recunoscută iar bănuții vin odată cu seriozitatea în artă.

De vreo 7 ani facem filme,  la Papa Pictures, împreună cu Alin Panc, actor și regizor, mai nou producător. Facem comedii frumoase, simple, executate foarte bine și acest lucru se și vede pentru că suntem și pe Netflix și nu numai.

“Am stins focul cu extinctorul”

Îți mai aduci aminte un moment de pe scenă, haios sau penibil, dar de neuitat?

–Jucam cu George Ivașcu în rolul principal, eu eram al doilea rol ca importanță, conducătorul unei trupe de militari. Din cauza unui bec care s-a încins, plasa de frunze false din scenă a început să ardă. Ivașcu s-a uitat la mine și m-a întrebat de ce arde casa. I-am zis “doar așa îi putem înfrânge pe dușmani”, dar asta nu era replica.

Am stins focul cu extinctorul. M-a întrebat un coleg de ce nu ies oamenii afară din casă așa că m-am întors spre spectator își i-am rugat să iasă puțin, până ieșea fumul ( râde, n. red.). Toată lumea credea că e pe bune.

Sandu Pop recunoaște: “Vreau să le fiu tată-prieten”

Cum este tăticul Sandu? Ce crezi că au moștenit de la tine Iulia și Andrei?

-Cred că au moștenit sistemul simplu de comunicare, dacă au ceva de spus o fac direct și la obiect. Iulia este farmacistă, iubește ceea ce face, Andrei este în clasa  a 7-a și nu dă semne că ar vrea să meargă spre actorie, dar nu e timpul pierdut. Vreau să le fiu tată-prieten.

Reușești să fii și tătic și prieten pentru copiii tăi?

-Nu reușesc de fiecare data, dar mă străduiesc. Mi-i doresc aproape pe copii chiar dacă Iulia se mărită la toamnă. Andrei este un copil super fain cu care am glume de adulți, mă străduiesc cât de tare pot să le fiu aproape.

Sandu Pop este master chef la ciorbă de păstăi cu rântaș

Îți place să gătești? Care sunt preparatele care-ți ies cel mai bine?

-Îmi place să gătesc, tăticul face cea mai bună ciorbă. Maria gătește foarte bine dar ciorba de păstăi ardelenești cu rântaș și smântână a lui tati, toți concurenții pleacă (râde, n. red. ).

A existat vreun moment în viața ta când celebritatea ți s-a urcat la cap?

-Nu cred că mi s-a urcat la cap. Poate părea pentru cine știe ce situație, poate n-am fost atent, dar nu mi-am transformat caracterul în funcție de parcursul meu ca actor.

Dacă ar fi să ștergi ceva din trecutul tău, la ce lucru sau întâmplare ai renunța?

-Ar fi multe, dar nu de șters, doar să le uit. Ștergea lor ar implică și alte legături. Dar există momente pe care le-aș uita.

Please follow and like us: