”Alianțele sunt ca niște chipsuri de cartofi. Cheia succesului este să convingi noi clienți că au nevoie de acest produs și să le spui foștilor clienți că ar trebui să cumpere din nou.
Privind din această perspectivă, NATO nu o duce rău. Două treimi dintre americani vor menținerea sau chiar sporirea rolului Americii în alianță, arată un sondaj Gallup din luna februarie. Un sondaj Pew Research arată că 58% dintre americani au o viziune favorabilă despre NATO”, scrie Michael Peck, pentru Center for European Policy Analysis (CEPA).
”Însă această pungă de chipsuri a NATO este pe jumătate plina sau pe jumătate goală? Gallup mai arată că 28% dintre americani vor ca guvernul fie să reducă susținerea pentru NATO, fie să se retragă din alianță. Iar sondajul Pew arată că 38% dintre americani nu au o viziune favorabilă despre NATO.
Cu alte cuvinte, la doar doi ani după invazia rusă în Ucraina și la 75 de ani de la apariția NATO, o treime din americani vor retragerea din această relație de securitate.
Aceste procente atrag atenția asupra altor tendințe. Ne-am fi putut aștepta ca, în fața Rusiei agresive și a puterii chineze în ascensiune, americanii să pună preț mai mare ca niciodată pe alianțele lor. Însă susținerea de 58% pentru NATO indicată de Pew este cu 4% mai mică decât în urmă cu un an. Iar această susținere este acum una ideologică: 75% dintre democrați susțin NATO, în timp ce susținerea republicanilor a scăzut de la 49% în 2023, la 43% în 2024.
Un sondaj realizat chiar de NATO arată că doar 66% dintre cetățenii țărilor membre ar vota pentru rămânerea în alianța. Și nu este de mirare, pentru că Franța își dorește o organizație de apărare pur europeană. Procentual, mai mulți francezi decât americani își doresc să părăsească NATO. Franța a părăsit structurile militare NATO în 1966 și a revenit în 2009. Nu se știe însă dacă NATO ar putea supraviețui în cazul retragerii celui mai important membru – Statele Unite.
Într-o anumită măsură, NATO are un contract beton cu America. În 2023, după ce Donald Trump a amenințat cu retragerea din alianță, Congresul SUA a adoptat o lege care interzice ieșirea SUA din NATO fără aprobarea Congresului. Însă legile adoptate de Congres pot fi abrogate și puțin contează care este opinia despre NATO a majorității americanilor. Politica americană oferă putere de decizie și celor aleși de alegătorii conservatori, în special din mediul rural. Este vorba despre Republican Freedom Caucus, circa 30 de reprezentanți din cei 450 din Camera Reprezentanților. Ei au reușit să blocheze ajutorul militar pentru Ucraina vreme de patru luni.
Asta înseamnă că, după decenii întregi de acord bipartizan în Statele Unite, securitatea europeană a devenit o chestiune partizană. Nu este greu să ne imaginăm un scenariu în care, fără ca SUA să părăsească NATO, participarea Americii la acțiunile alianței să depindă de un grup de congresmeni, care să folosească această situație pentru a obține concesii în alte domenii. Pentru a nu mai vorbi despre ce se poate întâmpla când însuși președintele SUA se opune NATO. O simulare de conflict a ajuns la concluzia că Trump, care a vorbit de multe ori împotriva NATO, ar putea paraliza alianța fără a retrage Statele Unite. Ar putea reduce participarea americană până la un nivel echivalent cu retragerea SUA.
Vina pentru această situație este pusă pe seama SUA. Însă, câtă vreme NATO nu rezonează cu o treime din cetățenii americani, înseamnă că și Alianta are o parte din responsabilitate. Problema nu ține de acțiunile pentru întărirea legăturilor transatlantice. Au fost o mulțime de conferințe și rapoarte ale think tank-urilor, chiar și un summit al tineretului NATO, la care s-a discutat despre securitatea europeană. Însă la aceste evenimente participă o facțiune infimă – politicieni, oficiali guvernamentali, profesori și studenții cei mai buni din marile universități. Este un segment demografic care nu votează pentru Trump sau pentru Marine Le Pen. Or, votul fermierilor, al muncitorilor contează la fel de mult ca și votul profesorilor universitari și al diplomaților. Fie că liderilor NATO le place sau nu, aceste grupuri au o viziune tot mai sceptică despre alianță. Este o nebunie să le schimbi această viziune spunându-le că sunt proști. Dacă ai un magazin, nu poți prospera dacă îți insulți clienții. În special când acei clienți au niște nemulțumiri legitime: aproape jumătate din statele NATO nu alocă 2% din PIB pentru apărare, în vreme ce SUA cheltuiesc 3%.
Nici varianta de a vorbi despre marile teorii ale securității internaționale nu va funcționa. Pentru unii experți, avantajele participării SUA la NATO sunt evidente: legături puternice cu cele mai prospere țări din lume și siguranța că un război cu Rusia se va purta pe teritoriu european, nu în America. Însă pentru americanii de rând avantajele implicării în afacerile Europei, un continent aflat la mii de mile depărtare, nu mai sunt atât de evidente.
NATO va trebui să se promoveze altfel. Pachetul cu chipsuri este un exemplu și este și nostalgic – un gust al copilăriei. Chiar și la 80 de ani după Al Doilea Război Mondial, există o nostalgie a războiului, unul pe care americanii îl numesc ultimul ”război bun”. Din multe puncte de vedere, NATO este succesoarea coaliției aliate care a învins nazismul. Alianța le amintește americanilor de „marea generație” care a luptat împotriva unor tirani ca Hitler (Europa este plină de cimitire militare americane). Oamenilor li se poate spune ca a-l opri acum pe Putin este o continuare a acelei lupte, iar acest lucru a fost sugerat la comemorarea Zilei Debarcării din Normadia din acest an. Distanta dintre Ziua Z din 1944 și războiul din Ucraina nu este atât de mare (nici măcar cât vârsta celui mai bătrân președinte al Statelor Unite).
Unii europeni se vor supăra când americanii vor fi împinși să creadă că sunt salvatorii Europei, însă cheia unei imagini mai bune a NATO în ochii publicului american este ca alianța să le cucerească inimile mai degrabă decât mințile.”
The post ”Produsul” NATO are nevoie de o reclamă mai bună appeared first on Cotidianul RO.
