Produsul românesc care are gust unic în Europa. O rețetă secretă îl transformă într-un aliment recunoscut la nivel european

În nord-estul Câmpiei Moldovei se află zona Săveniului, unde crescătorii de vaci de lapte încă produc brânzeturi și cașcaval după metodele tradiționale. De aici provine și un produs românesc cu Indicație Geografică Protejată.

Valea laptelui din ținutul Săvenilor

Aflat la 36 de kilometri nord-est de Botoșani, orășelul Săveni, alături de câteva comune cu care se învecinează, este renumit pentru că de aici provine un brand deja european: cașcavalul de Săveni.

Zona este cu predilecție dedicată creșterii vacilor de lapte, cu pășuni bogate și relief favorabil. Din vechi tumpuri, aici localnicii au dezvoltat o metodă tradițională de fabricare a diferitelor sortimente de brânză și cașcaval, care au devenit simboluri ale ținutului Săvenilor și recunoscute ulterior la nivelul Uniunii Europene.

La Săveni, Vlăsinești, Coțușca și Drăgușeni se află un număr mare de crescători de vaci de lapte. De altfel, județul Botoșani este printre campionii creșterii bovinelor, cu peste 100.000 de capete. Pentru majoritatea locuitorilor de aici, creșterea vacilor de lapte este principala sursă de trai.

„Din moși-strămoși, aici se creșteau vaci”

„În zona noastră majoritatea trăiesc din creșterea vitelor. Și mai ales din laptele acestora. Din moși-strămoși, aici se creșteau vaci. Cu ajutorul lor avem ce pune pe masă. Noi și generații întregi care au fost înaintea noastră”, spune Maria, locuitoare a comunei Vlăsinești, scrie Adevărul.

Tradițional, un gospodar are cel puțin 12 vaci ca să asigure traiul familiei. „Aici nu prea sunt locuri de muncă și gospodarul dacă crește vaci, are ce mânca. Cine nu, cu mâna întinsă pe la stat. Dar la noi în general sunt oameni gospodari. Fiecare cu câte vaci poate ține. Este o tradiție la noi să ai vaci de lapte”, spune un alt sătean.

„Lapte ca al nostru nu există”

Laptele care este produs în zona văii Bașeului este foarte apreciat de specialiști. Potrivit acestora, datorită faptului că vacile consumă iarbă grasă și o varietate de plante aromatice și chiar medicinale, laptele oferă un gust floral-aromat, natual

„În zona aceasta sunt păşuni bogate în flori şi plante medicinale. Este o abundenţă aparte şi toată aroma lor se duce în lapte. De aici vine și gustul delicios. Are o grăsime naturală“, potrivit lui Viorel Şvabu, un producător de lactate zonă. „Lapte ca al nostru nu există. Pe gustate. Ne băgăm oricând la o testare, o comparație. Este de la aroma florilor de pe Valea Bașeului”, adaugă și o săteancă din Vlăsinești.

Meșter aromân adus din Constanța

Regimul comunist a dorit să exploateze industrial zona și, în anii 60, a fost deschisă o fabrică de lapte unde a fost detașat un specialist în lactate, mai ales în producerea cașcavalului, Nicolae Caranica, un aromân din Constanța. Din meșteșugul lui Caranica și laptele de pe valea Bașeului a ieșit ulterior renumitul produs „cașcaval de Săveni”.

„În perioada comunistă, Industrializarea Laptelui Bucureşti, după multe studii, a descoperit că aici la Săveni este un lapte foarte bun pentru caşcaval. Şi atunci a venit meşterul Caranica, a făcut reţeta şi a pus bazele Fabricii de Lactate Săveni. În anii comunismului, 80% din producţie pleca la export”, relatează Constantin Aniculăese, producător din Vlăsinești.

După căderea regimului Ceaușescu, fabrica de la Săveni s-a închis, în 1990. Ulterior, cei care au lucrat aici au început să revitalizeze zona, deschizând, după anii 2000, fabrici mici de procesare a laptelui. Ceea era important, rețeta cașcavalului de Săveni, nu s-a pierdut, fiind în primă fază recunoscută la nivel national.

Apoi, în 2021, Comisia Europeană a aprobat ca acest produs să devină unul cu indicație geografică protejată (IGP). Astfel, cașcavalul de Săveni se alătură altor produse românești IGP: telemeaua de Sibiu, cârnații de Pleșcoi, scrumbia de Dunăre afumată, novacul afumat din Țara Bârsei, telemeaua de Ibănești, salamul de Sibiu sau magiunul de prune de Topoloveni.

Please follow and like us: