Profesorul Cristian Păun lansează un avertisment serios privind starea economiei României, subliniind că țara riscă să bifeze un record negativ în acest an, cu efecte potențial devastatoare.
Conform acestuia, 2024 este „un an pierdut”, iar 2025 va aduce grave probleme economice. În acest articol, vom analiza detaliat motivele care stau la baza acestui avertisment și consecințele economice preconizate.
Problemele economiei românești în 2024
Economia României traversează o perioadă dificilă, cu multiple semnale de alarmă venind atât din interior, cât și din exterior. Economia zonei euro, în special cea a Germaniei, suferă, iar acest lucru afectează România prin efectul de contagiune. Cifrele recente arată o creștere a numărului de falimente, cu 32.626 de firme radiate și 16.153 de firme dizolvate în primele patru luni ale anului 2024. În plus, 7.594 de firme și-au suspendat activitatea, iar 2.526 au intrat în insolvență.
Această situație este accentuată de revizuirea în jos a estimărilor de creștere economică pentru România de către Banca Mondială, FMI și Comisia Europeană. În același timp, estimările privind deficitul bugetar sunt îngrijorătoare, Comisia Europeană anticipând un deficit de 6,9% din PIB în 2024, cu posibilitatea de a crește la 7% în 2025.
Deficitul bugetar și riscurile asociate
Profesorul Cristian Păun subliniază că principalul pericol pentru economia României este deficitul bugetar excesiv. Acesta este alimentat de populismul guvernanților, care prioritizează câștigarea alegerilor în detrimentul stabilității economice. Deficitul bugetar este exacerbat de o colectare slabă a taxelor și de înflorirea evaziunii fiscale.
„Pericolul principal rămâne deficitul bugetar excesiv alimentat de populism și de determinarea celor care guvernează țara în acest moment de a câștiga alegerile cu orice preț. Acest deficit este expandat, într-un an electoral, de o apatie clară a instituțiilor publice care trebuie să asigure colectarea taxelor noastre și care trebuie să lupte intens cu evaziunea fiscală, contrabanda, contrafacerea etc. Într-un cuvânt, să asigure o egalitate de șansă între cei care aleg să plătească legal și la vedere taxele și cei care le eludează sistematic”, explică Păun pentru Adevărul.ro.
În acest context, 2024 este considerat un an pierdut, în care autoritățile au eșuat în combaterea evaziunii fiscale și în asigurarea unei gestionări eficiente a bugetului. Aceasta amplifică riscurile economice pentru 2025, când se preconizează efectele negative ale acestei gestionări deficitare.
Efectele negative preconizate
Consecințele unui deficit bugetar în creștere și ale unei economii slabe sunt multiple și de lungă durată. Profesorul Păun avertizează că România se confruntă cu un viitor sumbru, marcat de:
Inflație ridicată: România are deja una dintre cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană. În mai 2024, inflația a fost de 5,8%, comparativ cu 2,6% în zona euro.
Dobânzi mari: Costul împrumuturilor pentru guvern și pentru sectorul privat este în creștere, afectând negativ investițiile și consumul.
Deficit comercial mare: Dezechilibrul dintre importuri și exporturi continuă să se agraveze.
Datorie publică în creștere: Datoria guvernamentală a României a ajuns la 51,9% din PIB în martie 2024, în creștere față de lunile anterioare.
Concluzie
România se confruntă cu provocări economice majore, exacerbate de gestionarea defectuoasă a bugetului și de contextul economic global nefavorabil. Profesorul Cristian Păun avertizează că 2024 este un an pierdut, iar 2025 va aduce consecințe grave, comparabile cu o „bombă cu explozie rapidă” pentru economia națională. Guvernul și instituțiile responsabile trebuie să acționeze urgent pentru a stabiliza situația și pentru a evita un colaps economic.
