Șase mari producători globali de cipuri au sucursale în România, dar niciunul dintre aceștia nu produce semiconductori în țara noastră, ci doar software. În schimb, Cehia tocmai a anunțat o investiție de două miliarde de euro într-o fabrică de cipuri.
Cauza: lipsa de viziune a politicienilor, discuțiile constante despre suprataxarea companiilor și lipsa de stabilitate fiscală a României, arată experții consultați de Libertatea.
Veniturile combinate ale producătorilor de cipuri prezenți în România au depășit 900 de milioane de lei în 2023, iar aceștia au împreună în jur de 2.000 de angajați, conform datelor raportate de companii la Ministerul Finanțelor și centralizate de Libertatea.
În țara noastră sunt prezenți giganți precum:
Intel (SUA) – cel mai mare producător de procesoare de calculatoare din lume
Qualcomm (SUA) – cel mai mare producător de cipuri de telefoane din lume, în țara noastră face software pentru mașini inteligente
NXP Semiconductors (Olanda) și Infineon (Germania) – unii dintre cei mai mari producători de cipuri pentru industria auto din lume
Microchip Technology (SUA) – producător de microcontrollere, ale cărui produse se află inclusiv în cele mai moderne echipamente militare produse în SUA
ON Semiconductor (SUA) – proiectează și produce circuite integrate și procesoare de semnal pentru o varietate de industrii.
Pe lângă acestea, grupul german Bosch face unități de control electronice la Jucu, lângă Cluj, și senzori de oxigen pentru motoare la Blaj.
Concomitent, compania americană Harman, acum subsidiară a gigantului sud-coreean Samsung, are un centru de dezvoltare pentru soluții de telematică în București, unde colaborează cu companii precum Toyota, BMW, Mercedes, Audi.
Fabrica, anunțată doar de autorități
Cu toate acestea, niciuna dintre aceste companii nu produce cipuri în țara noastră, ci doar software, deși fostul ministru al economiei Florin Spătaru anunța încă din 2022 că țara noastră se află în vizorul mai multor investitori internaționali pentru dezvoltarea unei astfel de unități de producție.
„România se află pe lista investitorilor mari din Europa. M-am întâlnit cu diverşi investitori din Germania, ba chiar am vizitat şi o fabrică de microcipuri în Belgia, unde am discutat despre posibilitatea unui parteneriat în România pentru dezvoltarea unei astfel de unităţi de producţie”, anunța Spătaru la acel moment, conform Ziarului Financiar.
Mai mult, companii prezente în țara noastră, precum On Semiconductor, NXP, Infineon, Intel sau Bosch au anunțat investiții majore în alte țări europene.
Industrie strategică
La acel moment, producția globală de cipuri era încă afectată de pandemie și de carențele de pe lanțurile logistice, ceea ce mai departe bloca producția de automobile pe întreaga planetă.
Importanța ei a devenit și mai mare după ce China a început să deruleze acțiuni militare tot mai agresive în jurul Taiwanului, ceea ce a determinat mai apoi Statele Unite să anunțe că vor apăra Taiwanul în cazul unui atac.
„Scutul de semiconductori”
Taiwanul este extrem de important pentru întreaga planetă deoarece are cele mai avansate fabrici de cipuri din lume. Iar acestea se pot produce doar în Taiwan la acest moment.
Gigantul taiwanez TSMC produce de la cipurile pentru inteligență artificială ale Nvidia și cipurile proiectate de Apple și aflate în iPhone-uri, iPad-uri și Mac-uri, până la cipurile grafice ale AMD și cipurile pentru telefoane, automobile sau sisteme industriale.
Anunțuri pe bandă rulantă
Ca atare, atât Uniunea Europeană (UE), cât și Statele Unite și Japonia au început să acorde masiv stimulente pentru construirea de fabrici de semiconductori, deoarece această industrie s-a dovedit strategică.
În UE, ajutoarele sunt acordate de state, dar de aprobarea lor se ocupă Comisia Europeană de la Bruxelles.
Datorită subvențiilor masive, tot mai multe companii din domeniu au anunțat investiții imense.
Compania americană ON Semiconductor a anunțat zilele trecute că va investi două miliarde de dolari (1,86 miliarde de euro – n.r.) pentru a crește producția în Cehia, una dintre cele mai mari investiții străine în această țară, din care ajutorul de stat va fi până la 27,5% din valoare, conform Reuters.
Anunțul vine după cel făcut de grupul franco-italian STMicroelectronics pentru o fabrică de 5 miliarde de euro la Catania, în Italia, realizată cu un ajutor de stat de două miliarde de euro.
În 2023, STMicro a primit și acceptul UE pentru realizarea unei fabrici la Crolles, în Franța, împreună cu grupul american Globalfoundries, investiție de 7,5 miliarde de euro.
Concomitent, taiwanezii TSMC vor investi 10 miliarde de euro pentru o fabrică la Dresda, în Germania, la care statul va contribui cu până la 5 miliarde de euro. Investiția ar urma să fie făcută împreună cu Bosch, Infineon și NXP.
Tot la Dresda, Infineon a început deja lucrările la o fabrică de 5 miliarde de euro.
În fine, americanii de la Intel au anunțat investiții de 30 de miliarde de euro, tot în Germania, la Magdeburg, din care Berlinul va plăti 10 miliarde.
Camera curată de la Politehnică
Anunțul privind fabrica din România se lasă însă așteptat. Contactat de Libertatea, fostul ministru Florin Spătaru spune că nu poate da numele companiei.
Acesta spune însă că în România se va face ceva.
„Nu pot să vă spun numele, tot ce pot să vă spun este că e un producător dintr-o țară europeană. Înțeleg că nu au luat încă o decizie. Între timp, s-a făcut la Politehnică acel proiect-pilot, unde se face o cameră curată (clean room – n.r.) și care beneficiază de fonduri europene”, a spus Spătaru, acum consilier de stat în echipa premierului Marcel Ciolacu.
Este vorba de cercetare în microelectronică și semiconductori. Proiectul a fost anunțat în data de 25 februarie 2024, conform Investenergy.ro.
De ce suntem evitați?
Profesorul de economie Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice (ASE) București, spune că României îi lipsesc atât banii, cât și capacitatea tehnologică, dar și politicieni capabili să înțeleagă importanța strategică a tehnologiilor de viitor.
Fabricile de cipuri costă miliarde de euro și pentru ca o companie să investească sume mari în România este nevoie de ajutoare de stat, iar investitorii trebuie să aibă o siguranță fiscală și că nu intrăm în recesiune.
„Ne lipsesc capacitatea tehnologică, capitalul și integrarea în ciclurile globale. Trebuie să avem discuții cu un producător global. Cehia are predictibilitatea fiscală, angajați specializați, plus că Cehia stă mai bine ca economie, România are dezechilibre macro. Părem mai riscanți. O companie care investește două miliarde de euro se uită la ratingul de țară, pentru că are un risc. Noi avem mari probleme”, spune Păun.
Producătorul de cipuri Nvidia a ajuns recent cea mai valoroasă companie la nivel global, depășind Microsoft și Apple, datorită freneziei privind investițiile în inteligența artificială.
Ura față de corporații ne ține în loc
Profesorul de economie mai spune că ura față de corporații și discuțiile continue despre suprataxarea multinaționalelor îndepărtează marile companii.
„Noi nu avem discuțiile interne despre asta. Pentru că noi avem încă discursuri de genul «suntem colonia altora» etc. Iar străinii văd aceste lucruri. Mesajele antiglobaliste și anticapitalism ne afectează. Plus că noi avem mereu discuții de genul să suprataxăm multinaționalele”, continuă profesorul de economie.
„Dacă nu aveam fonduri europene, am fi în recesiune”
Mai mult, acesta spune că în ultimii ani, România a pierdut unele dintre cele mai mari companii, care au preferat să plece.
„Pentru mine e dramatic că pleacă companii din energie ca Exxon, Enel, CEZ. Până la cipuri, noi avem industrii unde avem resursa la botul calului, dar noi facem importuri. La îngrășăminte sau mase plastice, de exemplu. Producem tomate, dar nu facem sosul de tomate. Noi dacă nu aveam fonduri europene, am fi în recesiune. Nu avem un plan de integrare a României în marile lanțuri globale”, conchide Păun.
Am ratat aproape tot ce se putea
România a mai ratat în trecut investiții masive pentru care era în cărți.
În 2016, fostul vicepremier și ministru al economiei Costin Borc anunța că „negociază cu un constructor de vehicule electrice” construirea unei fabrici, sugerând că e vorba de Tesla.
„Există ceva discuţii la nivel incipient. Mai lipsea să mă întrebaţi dacă este o companie al cărei nume începe cu «T» şi se termină cu «esla». S-ar putea. S-ar putea”, spunea Borc.
Tesla a ales însă Germania, unde a construit o fabrică de 4 miliarde de euro lângă Berlin, cu un ajutor de stat de 1 miliard de euro.
De asemenea, constructorul chinez BYD a anunțat în decembrie 2023 o fabrică de mașini electrice în Ungaria, la Szeged, lângă România, conform AP.
Concomitent, Polonia a devenit al doilea producător mondial de baterii pentru mașini electrice, după China, depășind însă Statele Unite, după o investiție masivă a LG.
Mercedes, Audi și BMW
Mai departe în timp, România a pierdut și alte investiții: în 2008, Mercedes alegea Ungaria în dauna României pentru realizarea unei fabrici din cauză că țara noastră nu avea autostrăzi.
Zece ani mai târziu, BMW alegea tot Ungaria, pentru o fabrică la Debrecen, deși oficialii companiei au avut mai multe discuții cu autoritățile române.
De asemenea, Audi a ales tot Ungaria pentru o fabrică de motoare la Gyor.
Foto ilustrativ: 123rf
Vezi subiectele la proba la matematică la Evaluare Naţională 2024, iar de la ora 13.00, rezolvarea subiectelor la matematică – Evaluare Naţională 2024!
